ICR Varșovia se alătură Rețelei Europene Memorie și Solidaritate în sărbătorirea, la 23 august, a Zilei Europene a Memoriei Victimelor Regimurilor Totalitare.
La 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au semnat un acord – Pactul Ribbentrop-Molotov – care a deschis calea către cel de-al Doilea Război Mondial cu toate consecințele sale: lagăre de concentrare, crematorii și gulaguri, urmat de anii lungi ai Războiului Rece, care pentru multe comunități din Europa Centrală și de Est au însemnat continuarea înrobirii.
Un infografic care dezvăluie originile și semnificația poate fi descărcat la următorul link:https://bit.ly/Pactul_Molotov-Ribbentrop_RO
Ca
în fiecare an, Rețeaua Europeană Memorie și Solidaritate (REMS)
se implică activ în celebrarea Zilei Europene a Memoriei Victimelor
Regimurilor Totalitare.Ca
parte a campaniei sociale „Reține. 23 august” din acest an,
Rețeaua Europeană Memorie și Solidaritate readuce în memorie
poveștile a două persoane ale căror vieți au fost marcate de
lupta dramatică împotriva unor sisteme totalitare. În anul 2020,
eroii campaniei sunt Milada Horákova și Kazimierz Moczarski. Prin
acest gest sunt scoase la lumină importanța evenimentelor din
trecut dar mai ales, prin prisma acestor
povești individuale, este aduc us omagiu tuturor celor care s-au
confruntat cuviolența și persecuțiile
în numele unei idei criminale.
Milada Horákova a fost o politiciană din Cehia, membră a rezistenței subterane în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. A fost victima unei crime judiciare comise de partidul comunist pe baza unor acuzații false de conspirație și trădare. În ciuda apelurilor la clemență adresate autorităților inclusiv de către Winston Churchill și Albert Einstein, președintele de atunci al Cehoslovaciei, Klement Gottwald a menținut sentința. În dimineața zilei de 27 iunie 1950, Milada Horáková a fost executată prin spânzurare. În timpul Primăverii de la Praga din 1968 a început procesul de reabilitare a memoriei ei, finalizat la un an după Revoluția de Catifea din 1989.
Kazimierz Moczarski este un jurnalist și scriitor polonez, autor al cărții Convorbiri cu un călău. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost membru activ al Armatei Teritoriale (principala mișcare de rezistență din Polonia ocupată). În august 1945 a fost arestat de autoritățile comuniste și condamnat la 10 ani de închisoare. În 1949 s-a lansat o nouă rundă de interogatorii împotriva lui, în urma cărora a fost condamnat la moarte. Într-o scrisoare adresată curții, Moczarski a enumerat 49 de tipuri de tortură împotriva sa, incluzând închiderea lui într-o celulă împreună cu comandantul SS german Jürgen Stroop, responsabil de lichidarea ghetoului evreiesc din Varșovia. După moartea lui Stalin în 1953, sentința pentru Moczarski a fost comutată în închisoare pe viață, dar el nu a fost informat timp de încă doi ani și jumătate cu privire la acest lucru. În aprilie 1956, Kazimierz Moczarski a fost eliberat, după 11 ani de închisoare, și reabilitat.
Spoturile
video dedicate personajelor menționate mai sus sunt publicate pe
pagina de internet a Rețelei Europene Memorie și Solidaritate
www.enrs.eu și pe profilul acesteia
de pe rețelele de socializare (YouTube, Facebook, Instagram,
Twitter).
Milada Horáková:
CZ:
https://youtu.be/wzCYyExb3ec
PL:
https://youtu.be/QbVxq2xavCo
EN:
https://youtu.be/D8qlbH84ohE
FR/FL:
https://youtu.be/MiMN-4t_vtE
Kazimierz Moczarski:
EN:
https://youtu.be/BHqPLKwzRzI
PL:
https://youtu.be/oU6E-XdkEX8
FR/FL:
https://youtu.be/Ncou5M6uqVw
Ele
se vor alătura colecției de filme realizate de REMS în anii
precedenți, care au adus la lumină soarta Julianei Zarchi – o
lituaniană de origine germano-evreiască persecutată pentru
originea sa, a evreicei Mala Zimetbaum și polonezului Edek Galiński
– doi tineri care s-au îndrăgostit în lagărul de concentrare
Auschwitz-Birkenau, sau povestea lui Péter Mansfeld – cea mai
tânără victimă a represiunii ce a urmat Revoluției maghiare din
1956. Toate videoclipurile sunt, de asemenea, disponibile pe profilul
YouTube al REMS: https://bit.ly/Remember23August
Un element important al campaniei îl reprezintă insignele cu panglică neagră. În ultimii ani, REMS le-a distribuit prin muzee și memoriale din întreaga Europă. Anul acesta, din cauza amenințării reprezentate de pandemia COVID-19, recomandăm descărcarea versiunii electronice a insignei ca imagine de profil Facebook; o puteți găsi pe profilul de Facebook al REMS: www.facebook.com/enrs.eu sau accesând linkul:https://bit.ly/23_August_join_us
Rețeaua Europeană Memorie și Solidaritate este e o inițiativă internațională care are drept obiectiv cercetarea, documentarea și diseminarea informațiilor cu privire la istoria Europei secolului XX și la modurile în care e comemorată aceasta, în special perioadele de dictatură, războaie și revolte sociale împotriva subjugării. Membrii Rețelei sunt: Polonia, Germania, Ungaria, Slovacia și România, iar comitetele consultative ale acesteia includ reprezentanți ai Albaniei, Austriei, Cehiei, Letoniei și Georgiei.
Din partea României, din Comitetul de Conducere – cel mai important organ decizional al REMS, care decide strategia și proiectele realizate de Rețea – face parte dr. Florin Abraham, iar în Consiliul Consultativ sunt incluși patru membri români: prof. gen. Mihail. E. Ionescu, prof. Marcela Sălăgean, prof. Constantin Hlihor, Răzvan Theodorescu
Rețeaua Europeană Memorie și Solidaritate susține dialogul legat de istoria Europei secolului XX, organizând proiecte diverse: conferințe, work-shopuri, vizite de studiu, expoziții și publicații. Obiectivul rețelei este susţinerea dezvoltării unei culturi comune a memoriei europene, în spiritul obiectivităţii, al deschiderii și al respectului.
