În data de 17 ianuarie 2019, ICR Tel Aviv a organizat și găzduit, în colaborare cu Cercul Cultural din Haifa și HOR Haifa, Teatrul Karov din Tel Aviv și Asociația Scriitorilor de Limba Ebraică, o seară literară de marcare a Zilei Culturii Naționale, cu titlul „Eminescu – publicist și poet”.
Seara a fost deschisă cu un recital de poezie bilingv (română și ebraică), susținut de actorul și regizorul Nicu Nitai, fondatorul Teatrului Karov, alături de Yoav Sadovski, recital care a inclus lectura „Luceafărului”, în excelenta traducere a lui Tomy Siegler. La eveniment au participat, în calitate de vorbitori principali, poetul Emil Nicolae Nadler și istoricul Lucian Zeev Herșcovici. În intervenția sa, intitulată „Mihai Eminescu în secolul XXI”, Emil Nadler a vorbit despre valoarea literară a operei eminesciene și motivele pentru care Eminescu este unanim considerat un scriitor fundamental în literatura română, cât și despre valoarea simbolică a autorului. Totodată, a menționat importanța muncii dusă de Titu Maiorescu pentru editarea volumului „Poesii” și a edițiilor sale ulterioare, care au contribuit la afirmarea și recunoașterea valorii literare a operei poetului, încă din timpul vieții acestuia. Mai mult, grație luptelor duse în Junimea și „Convorbiri Literare”, Maiorescu a reușit să impună un nou canon, atît în literatură, cît și în limbă și filozofie și alte domenii, canon literar care începe și cu opera lui Eminescu. Artele poetice (ars poetica) – o trăsătură a creației eminesciene – au fost, de asemenea, discutate, în special „Epigonii”, care rămâne cea mai reprezentativă și importantă artă poetică eminesciană, construită pe baza antitezei trecut-prezent. În același timp, Nadler a subliniat necesitatea apariției unei noi ediții a poeziilor eminesciene, adaptate orizonturilor culturale ale noilor generații.
În prezentarea sa „Evreii în publicistica lui Eminescu”, istoricul Lucian Zeev Herșcovici a prezentat contextul istorico-cultural în care poetul a activat și în calitate de publicist, subliniind folosirea postumă incorectă a operei acestuia – citând, de exemplu, volumul „Opere complecte”, cu o prefață și studiu introductiv semnate de A.C. Cuza, ale cărui poziții antisemite au contribuit la perpetuarea teoriei conform căreia Eminescu ar fi fost antisemit. „Un argument puternic împotriva acestei teorii este strânsa legătură dintre Eminescu și intelectuali evrei de marcă precum Heimann Hariton Tiktin și Moses Gaster – a subliniat Lucian Zeev Herșcovici. – De asemenea, afilierea politică la Partidul Conservator, în al cărui organ de presă, Timpul, Eminescu a publicat multe articole, poate explica atitudinile acestuia împotriva anumitor minorități naționale, precum grecii și bulgarii care, spre deosebire de evrei, beneficiau de drept de vot, însă erau membri ai Partidului Liberal. Pamfletele politice semnate de Eminescu și îndreptate împotriva unor liberali de marcă, precum C.A. Rosetti sau I.C. Brătianu, au reprezentat un adevărat laitmotiv al activității sale publicistice”. Conform lui Dumitru Murărașu, unul dintre cei mai importanți eminescologi, citat de Lucian Zeev Herșcovici, atitudinea lui Eminescu față de evrei trebuie interpretată în contextul naționalismului marelui poet și a problemei spinoase a naturalizării evreilor.
La finalul evenimentului, prof. Jean Askenasy și-a adus contribuția la subiectele abordate printr-o prezentare a contextului cultural de factură germană în care poetul național Mihai Eminescu și-a desăvârșit formarea intelectuală.
