Miercuri, 5 mai 2010, orele 18.30, la Librăria Cărtureşti din incinta Muzeului Ţăranului Român (Şoseaua Kiseleff nr.3, Sector 1, Bucureşti), va avea loc vernisajul expoziţiei Timoc - Lumea de dincolo, a fotografului Marius Olteanu.
Fotografiile expuse sunt rezultate ale proiectului Mediateca românilor din Timoc, derulat de Institutul Cultural Român, prin Direcţia Români din Afara Ţării, în perioada aprilie – octombrie 2009. Proiectul a fost conceput ca parte a unui program amplu, de lungă durată, având ca scop promovarea patrimoniului istoric şi cultural al comunităţii româneşti din Timoc (Serbia), prin valorificarea cercetărilor de teren pe teme antropologice şi etnografice şi mediatizarea lor în România şi în străinătate.
Expoziţia va fi deschisă până pe 31 mai.
Expoziţia de fotografie Timoc - Lumea de dincolo, alături de filmul omonim, realizat în cadrul aceluiaşi proiect, este focalizată asupra obiceiurilor, tradiţiilor, riturilor şi ritualurilor populare, cu trimiteri la textul epic din baladele lăutarilor şi la obiceiurile de înmormântare ale românilor din Timoc. Selecţia a încercat să păstreze atât luminoasa şi insuportabila, pentru unii, linişte în faţă morţii, cât şi umorul şi contemporaneitatea unei lumi care a înţeles instinctiv ce trebuie făcut pentru a merge mai departe fără a-ţi pierde sufletul.
Marius Olteanu s-a născut în Bucureşti, în anul 1979. A absolvit UNATC Bucureşti, în 2004 şi cursurile de masterat ale National Film and Television School din Londra, departamentul Regie de ficţiune, în anul 2008. Este regizorul şi scenaristul mai multor filme de scurtmetraj, de ficţiune şi documentare, selectate în diverse festivaluri internaţionale. Atât în fotografii, cât şi în filmele sale, Marius Olteanu urmăreşte mecanismele umane de înţelegere şi depăşire a unor momente sau experienţe dificile.
„Iniţial, ca probabil mulţi alţii, nici eu nu ştiam mai nimic despre zona Timocului. Învăţarea s-a făcut rapid şi în cel mai sănătos mod. La faţa locului. Ştiam însă foarte clar de ce merg în acea zonă. Voiam să descopăr românii de acolo prin intermediul legăturii lor cu cei care nu mai sunt. Am găsit soţii, taţi, fii, mame, petrecătoare (bocitoare), lăutari, căzătoare (cuvânt folosit pentru cele care cad, care intră în transă pentru a vorbi cu morţii), o lume definită aproape exclusiv prin relaţia sau gradul de rudenie avut cu cineva de dincolo. Un dincolo descris de toţi cei cu care am vorbit ca o oglindă perfectă a lumii de aici. O lume în care distincţia dintre durere, dor şi umor negru ca mormântul încetează să existe. Atât documentarul, cât şi expoziţia de fotografie nu îşi propun să rezume o lume pe care de altfel materialul, în întregul său, nu a putut şi nu ar fi putut niciodată să o cuprindă. Am cunoscut Timocul alegând să îl văd prin prisma a ceva mai presus de politic şi de limitările prezentului şi aşa îmi doresc să îl şi arăt celorlalţi." – Marius Olteanu
În Serbia, comunitatea românească este concentrată în special în arealul delimitat de râul Morava (la apus), Dunăre (partea de nord) şi Timoc (partea de sud-est) şi, după surse comunitare, numărul românilor/vlahilor din această zonă este de peste 350.000. Aceştia trăiesc în 154 de localităţi (sate şi comune), compacte din punct de vedere etnic şi în 48 de localităţi cu populaţie mixtă româno-sârbă. Situaţia în cadrul comunităţii româneşti din Serbia de Nord-Est (Timoc) este una dificilă, românii din zonă nefiind recunoscuţi ca minoritate naţională şi, implicit, nebeneficiind de drepturile şi libertăţile aferente. Românii/vlahii din Timoc sunt consideraţi „un grup etnic de origine necunoscută", încercându-se acreditarea ideii – aberante din punct de vedere ştiinţific şi istoric – că ar fi de origine slavă.
