În Sala «Marian Papahagi» a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia se vor desfăşura, vreme de două zile, în după-amiaza de joi 22 februarie şi pe parcursul întregii zile de vineri 23 februarie 2018, lucrărilor pe secţiuni ale ediţiei a VI-a a Conferinţei internaţionale «Venezia e il suo Stato da mar / Venice and its Stato da mar», manifestare ştiinţifică organizată de Società dalmata di storia patria din Roma în parteneriat cu Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică şi Biblioteca Naţională Marciana din Veneţia.
«De mai mulţi ani, Società dalmata di storia patria din Roma promovează şi coordonează un amplu proiect de cercetare ştiinţifică privitor la situaţia teritoriilor Republicii veneţiene ce constituiau aşa-numitul Stato da mar, fiind vizate: cadrul politico–administrativ, împărţirea teritoriului în structuri cu funcţiuni militare, instituirea şi rolul Rectorilor ca reprezentanţi ai autorităţii centrale. Cercetarea a condus la identificarea, transcrierea şi punerea la dispoziţia cercetătorilor din întreaga lume, în consultare liberă în site-ul www.statodamar.it, a rapoartelor concluzive şi a corespondenţei curente dintre Rectorii veneţieni şi autorităţile centrale ale Serenissimei. În fiecare an, Società dalmata di storia patria, în colaborare cu instituţii de învăţământ superior, de cercetare ştiinţifică, muzee şi biblioteci, organizează o nouă ediţie a conferinţei menită să pună în lumină aspecte în măsură să contribuie la cunoaşterea istoriei Stato da mar, invitând în acest scop cercetători italieni şi străini pentru ceea ce a devenit o statornică reuniune anuală internaţională» (sursa: Biblioteca Naţională Marciana).
Lucrările ediţiei a VI-a a Conferinţei internaţionale «Venezia e il suo Stato da mar / Venice and its Stato da mar» (22–24 februarie 2018) vor viza, de asemenea, prin comunicările prezentate şi discuţiile pe marginea acestora, aprofundarea unor teme ca evoluţia Statului veneţian din perspectiva provinciilor sale din Dalmaţia, interacţiunile cu Istria, Levantul greco–otoman, relaţiile cu Europa Răsăriteană, din perioada medievală şi până la finele Republicii veneţiene. Vor fi discutate şi unele subiecte prioritare: trei sute de ani de la pacea de la Passarowitz, monetăria veneţiană, sistemul de carantine al Veneţiei, cartografia veneţiană, căile de comunicaţie care făceau legătura cu Terraferma. Manifestare ştiinţifică devenită de tradiţie, de înaltă ţinută academică, ce reuneşte reputaţi cercetători şi cadre didactice universitare provenind din mai multe ţări ale Uniunii Europene, conferinţa va prilejui reprezentanţilor istoriografiei româneşti expunerea rezultatelor cercetărilor pe care le-au întreprins pentru mai buna cunoaştere a unor aspecte ca raporturile economice ale teritoriilor veneţiene cu Europa Răsăriteană, deci inclusiv cu Ţările Române, şi rolului Veneţiei în propagarea culturii occidentale, prin tipărituri şi influenţa pe plan artistic şi arhitectural, la nordul Dunării.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.