Seară literară Eminescu, de Ziua Culturii Naționale, la ICR Tel Aviv

Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, în colaborare cu Asociația Scriitorilor Israelieni de Limbă Română, vă invită joi, 12 ianuarie 2017, de la ora 17:00 la o seară literară specială dedicată operei poetului național al României, Mihai Eminescu.

Evenimentul – Mihai Eminescu, natura umană a poetului de geniu – se desfășoară în limba română și are loc la sediul ICR Tel Aviv, sub egida Zilei Culturii Naţionale. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Programul evenimentului:

Moderator și introducere: G. Mosari, președintele Asociației Scriitorilor Israelieni de Limbă Română

Ștefan Mitroi, scriitor și jurnalist: „Mihai Eminescu, natura umană a poetului de geniu”, despre viața și personalitatea poetului român

Lansarea volumului Dulce ca pelinul, autor Ștefan Mitroi, ediția 2016, Editura Rao

Participă: Ștefan Mitroi, G.Mosari și alți scriitori israelieni de limbă română, membrii ai ASILR

Magdalena Brătescu: Prezentarea cărților O viață în întrebări și răspunsuri, Editura Tracus Arte, 2016 și O vizită în Palestina, Editura Familia, 2017, semnate de G. Mosari.

Concluzii şi întrebări din partea publicului.

Ștefan Mitroi: „Obișnuim să spunem despre creatorii de geniu că sunt nemuritori. Doar că prezența lor fizică pe pământ este vremelnică. De ce? Pentru că e vorba de niște oameni. Om a fost și poetul Mihai Eminescu, unul care și-a încheiat existența biologică înainte de a împlini vârsta de 40 de ani. Dar ce fel de om a fost Eminescu? Care erau trăsăturile de bază ale personalității sale umane? Cum era, ca om, Mihai Eminescu? În ce măsură semăna omul Mihai Eminescu cu poetul Mihai Eminescu? În prezentarea de față, voi încerca să răspund la toate aceste întrebări, precum și la altele.”

Aprecieri critice despre volumul Dulce ca pelinul:

„Dulce ca pelinul e tocmai lumea (...) satului risipit în ţărâna timpului, un sat în care «bucuriile se amânau continuu». Romanul acesta, cu «gust mai degrabă de cucută», dezgroapă vieţi fabuloase, mitice, de parcă scriitorul s ar fi născut nu lângă Alexandria, ci prin America de Sud (...) Ştefan Mitroi se dumică în personajele sale, ca şi când nu şi ar ajunge lui însuşi şi, năpădit de aleanuri năprasnice, zămisleşte un roman de referinţă al literaturii noastre. Cartea e un bocet prelung şi înfundat, la capătul căruia simţi în nări amăreala deşertăciunii. Ştefan Mitroi e propriul lui fântânar şi din fântâna lăuntrică aduce la noi o cronică de familie demnă de marea literatură romanescă a ţinutului moromeţian.” (Marian Nazat)

„Arhitectura epică de roman fluviu, format din treizeci şi şapte de capitole şi trei „cărţi – Căderea în cer, Ultimii şi Evanghelia după Ioana – se îmbină fericit cu tentaţia genului dramatic, prin rânduiala marcată a rolurilor şi a dialogurilor în scene, fapt care „deconspiră” activitatea de dramaturg a autorului –, şi cu lirismul în stare pură aflat în însăşi inima acestei construcţii masive. Preainspirat din sine însuşi, din existenţa rurală originară a omenirii în general şi a societăţii româneşti în particular, ne-inspirat din lungul şir de iluştri predecesori, Ştefan Mitroi suprinde prin naturaleţea discursului, prin abundenţa lumilor pe care le poartă cu sine şi pe care le revarsă generos asupra unui cititor adesea (astăzi) incapabil să culeagă altfel, decât blazat, taina căreia îi este martor." (Raluca Lazarovici)

Ştefan Mitroi este un scriitor şi jurnalist român, născut la 5 mai 1956, în satul Siliştea (Grosu), comuna Vităneşti, judeţul Teleorman. A debutat, ca poet, în revista Astra din Braşov.

Volume publicate: Nimic despre singurătate (publicistică), Editura Eminescu, 1986; Războiul de după război (proză scurtă), Editura Eminescu, 1987; Povești din Țara Arborado (literatură pentru copii), Editura Ion Creangă, 1988; Somnul verde al copacilor (proză scurtă), Editura Eminescu, 1989; Bolnav de înserare (poezii), Editura Ministerului de Interne, 1992; Ce iei cu tine în mormânt (proză scurtă), Editura Eminescu, 1996; Povești aproape întâmplate (literatură pentru copii), Editura Eminescu, 1998; Adio, îngere păzitor (poezii), Editura Libra, 2001; Buzunare cu grâu (poezii), Editura Eminescu, 2001; Căderea în cer (roman), Editura Libra, 2003; Gaura (roman), Editura Libra, 2004; Viata inversă a lui Cocostel Ouatu (roman), Editura RAO, 2005; Mașina de scărpinat, vol. I si II (teatru), Editura Libra, 2006; Dulce ca pelinul (roman), Editura Libra şi Detectiv, 2008; Recviem pentru Tănase ( roman) Editura Neverland, 2010; „Strigăte spuse în şoaptă” ( poeme în proză) Editura Detectiv, 2011; Dacă Dumnezeu ar muri" (roman) Editura Detectiv, 2011.

Piese de teatru puse în scenă: Sfârșitul lumii se amână, Teatrul Naţional din Iaşi, 2006; Plutonul de execuție, Schimb de prizonieri, Ultimul tren, Teatrul Podul, 2006-2007; Simion și alți eroi, Trupa Civic Art, 2008; Povestea copilului care a salvat poveștile, Teatrul Ion Creangă , 2009.

Traduceri:

La chute au ciel (Căderea in cer). Traducere în limba franceză de Laurent Rossion și Laurentiu Zoicaș, Editura Libra, 2004. Romanul a fost lansat la Târgul Internațional de carte de la Geneva.

O Buraco (Gaura). Traducere în limba portugheză de Dan Caragea, Cyberlex, Lisabona, 2008

El agujero (Gaura). Traducere în limba spaniolă de Fabianni Belemuski, Niram Art, Madrid, 2011

Premii

Premiul pentru cea mai bună piesă de teatru a anului 2006, Clubul Dramaturgilor al Uniunii Scriitorilor;

Premiul I la Concursul Naţional de Teatru pentru Copii, 2008; Premiul pentru proză al Academiei Române pentru romanul Dulce ca pelinul, 2010;

Premiul Clubului de Proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, 2010