- 17 December 2024
- Tags ICR Berlin
Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin va încheia seria de manifestări dedicate aniversării a 35 de ani de la Revoluția Română, pe 18 decembrie 2024, cu proiecția filmului „Anul Nou care n-a fost”, regizat de Bogdan Mureșanu. Evenimentul, găzduit de Ambasada României la Berlin, va include și o discuție cu actorul Mihai Călin, moderată de jurnalistul Robert Schwartz, fost director al Departamentului Românesc al Deutsche Welle (DW) și actual președinte al Societății Germano-Române de la Berlin. „Anul Nou care n-a fost”, unul dintre cele mai premiate și discutate filme românești ale anului 2024, prezintă viața a șase personaje al căror destin se intersectează într-o singură zi, în preajma Revoluției din 1989. Proiecția este organizată de Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin, Ambasada României în Germania și Forumul Germano-Român din Berlin.
De asemenea, pe 21 decembrie 2024, la ora 15:00, TVR Cultural va difuza un material video despre proiectul „Dincolo de zid. Rezistență. Rezonanță”, realizat de producătoarea Anca Berlogea-Boariu. Acest reportaj va oferi o retrospectivă a evenimentelor din 1989 care au marcat atât România, prin Revoluția din decembrie, cât și Germania, prin prăbușirea Zidului Berlinului. Filmul îmbină imagini de arhivă cu interviuri recente, explorând contextul istoric al acestor momente definitorii pentru ambele țări și impactul lor asupra Europei Centrale și de Est. Publicul român va avea ocazia să descopere legăturile și rezonanțele dintre aceste evenimente istorice cheie.
Seria de evenimente dedicată marcării a 35 de ani de la Revoluția Română din 1989, desfășurată sub titlul „Dincolo de zid. Rezistență. Rezonanță”, a debutat pe 31 august 2024 la Capela Reconcilierii din Berlin. Expoziția de fotografie „Oameni. Putere. România”, realizată de Cornel Brad, a adus în atenția publicului 35 de portrete ale unor personalități notabile, disidenți precum Doina Cornea, Radu Filipescu, Mircea Dinescu și Ana Blandiana, dar și figuri cheie în schimbările politice din 1989, cum ar fi Emil Constantinescu, Emil Hurezeanu și Ion Caramitru. Expoziția a fost vizitată de peste 19 000 de persoane până pe 29 septembrie 2024 și a subliniat curajul și rezistența celor care au luptat pentru libertate în România, vizitatorii beneficiind de coduri QR pentru a explora detalii suplimentare în limbile română și germană.
Un alt moment central al proiectului a fost organizat la Ambasada României în Germania, unde participanții au luat parte la o seară de dezbatere moderată de jurnalistul Robert Schwartz, marcând astfel o etapă importantă a inițiativei. Evenimentul, organizat ca o emisiune radio în direct, a reunit invitați de seamă care au discutat despre vremurile apuse ale Cortinei de Fier și despre căderea comunismului. Printre personalitățile prezente s-au numărat Markus Meckel, ultimul ministru de Externe al RDG, Emil Hurezeanu, diplomat și publicist român, Ana Blandiana (prin intermediul unei înregistrări video), Anneli Ute Gabanyi, jurnalistă și politolog, și Cornel Brad, autorul expoziției. Oaspete de onoare al evenimentului a fost Emil Constantinescu, fost președinte al României (1996-2000), alături de Liviu Jicman, președintele Institutului Cultural Român. Atmosfera a fost îmbogățită de intermezzo-uri muzicale susținute de Nicolas Simion (saxofon) și Antonis Anissegos (pian), dar și înregistrări istorice din arhivele Memorialului Sighet și Fundației Zidului Berlinului, grație regizoarei Anca Berlogea-Boariu.
În continuarea evenimentelor, la Capela Reconcilierii, scriitoarea Herma Kennel și disidentul Radu Filipescu au fost protagoniștii unei seri de lectură dedicate romanului „Jogging cu Securitatea”, oferind o perspectivă valoroasă asupra rezistenței anticomuniste din România.
Seria s-a încheiat pe 28 septembrie 2024, cu proiecția unui documentar realizat de Anca Berlogea-Boariu și Robert Schwartz, însoțită de o instalație de ceramică semnată de Oana Rill, un omagiu adus supraviețuitorilor deportărilor în Bărăgan.
Proiectul a continuat și la București, cu o expoziție de portrete ale celor mai marcante 28 de femei din România, „Femei. Putere. România” realizată de Cornel Brad, care a avut loc la Art Safari, Palatul Dacia. Patru dintre aceste femei au participat pe 3 decembrie 2024 la o discuție moderată de Robert Schwartz, în contextul celor 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului și a dictaturii ceaușiste în România. La eveniment au luat parte Ana Blandiana, Niculina „Nina” Moica, președinta Asociației Foștilor Deținuți Politici, și Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu, care au construit un spital public din bani privați.
Proiectul „Dincolo de zid. Rezistență. Rezonanță” a fost co-organizat de Societatea Germano-Română de la Berlin și Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin, cu sprijinul Ambasadei României în Republica Federală Germania, Forumul Româno-German, Fundația Zidul Berlinului, Fundația Academia Civică și alții.
