În pauza concertelor din 4 și 5 octombrie va fi lansat un album intitulat „Arta lui George Georgescu: Beethoven”. Noua apariție a acestei serii discografice, publicată de Editura Casa Radio, restituie înregistrări istorice din arhivele Radio România și cuprinde o versiune de referință a Simfoniei nr. 9 în re minor, op.125 în interpretarea Corului şi Orchestrei Filarmonicii „George Enescu”, realizată în cea de-a doua ediție a Festivalului Enescu, în septembrie 1961, precum și una dintre ultimele înregistrări ale marelui dirijor: Uvertura „Coriolan”, op.62, la pupitrul Orchestrei Naționale Radio, în 1964, anul dispariției lui George Georgescu. Personalitatea acestuia va fi evocată de Jean-Charles Hoffelé, jurnalist Diapason, muzicolog și editor.
George Georgescu s-a născut la Sulina la 12 septembrie 1887. Talentul său muzical s-a manifestat de timpuriu, învăţând singur să cânte la vioară. A urmat cursurile Conservatorului din Bucureşti (pe care l-a terminat în patru ani în loc de şapte), continuând studiul violoncelului la Şcoala Superioară de Muzică din Berlin. În urma unui accident, a fost nevoit să renunţe la cariera de violoncelist. Intuind adevărata sa vocație, Arthur Nikisch şi Richard Strauss, mari muzicieni ai vremii, l-au îndrumat către cariera de dirijor. Astfel, în anul 1918 dirijează pentru prima oară Filarmonica din Berlin.
Succesul – atât cel de public, cât şi cel consemnat de critică – a fost remarcabil. La trei ani de la debutul său, Jean Royère scria în Le Courrier musical:„…Un şef de orchestră de geniu – cuvântul nu e deloc prea tare… Georgescu, în această seară memorabilă, a fost însăşi Muzica! Ce stăpânire de sine şi ce măiestrie! Ce ştiinţă şi ce pasiune! Am avut cu toţii sentimentul unei acţiuni cvasi-plasmatice (aici cuvântul „direcţie” nu este suficient), un corp căruia i se dădea un suflet. Singulară, desigur, şi admirabilă posedare, de către un Maestru, a unei formaţii, cum este cea a Societăţii de Concerte a Conservatorului.“
La 4 ianuarie 1920 susține primul concert la Ateneul Român, iar din anul 1921 devine, pentru patru decenii (cu o pauză de câţiva ani), directorul general al Filarmonicii din București. Este numit, de asemenea, și director al Operei Române, fiind cel care a înfiinţat prima şcoală de balet. În timpul directoratului lui George Georgescu, orchestra Filarmonicii atinge deplina maturitate, ajungând la rangul marilor orchestre ale lumii. Datorită notorietăţii internaţionale şi a relaţiilor de prietenie cu marii muzicieni ai timpului, la Bucureşti vin, în anii în care maestrul a activat, numeroși compozitori şi instrumentişti: Richard Strauss, Maurice Ravel, Pietro Mascagni, Igor Stravinski, Jaques Thibaud, Arthur Rubinstein. În același timp, a promovat compoziția românească, numele cele mai frecvente fiind: George Enescu, Dinu Lipatti, Paul Constantinescu, Mihail Jora, Marcel Mihalovici, Martian Negrea, Constantin Silvestri.
George Enescu, prietenul său apropiat, cel care l-a sprijinit atunci când a fost înlăturat de la conducerea Filarmonicii, îi scria în 1925:
„Georgescu dragă,
Pentru a treia sau a patra oară în viaţa mea de compozitor care a început acum vreo 24 de ani – am avut adevărata emoţie, nespus de dulce, pe care o resimte autorul când se simte în fine înţeles şi se vede interpretat cu convingere... îndrăznesc să zic, cu dragoste! Îţi mulţumesc din inimă şi mulţumesc şi tuturor camarazilor din orchestră. Să trăieşti pentru bucuria noastră a Românilor şi muzicienilor.”
George Georgescu a fost apropiat de orchestră și de lumea muzicală până în ultimul moment al vieţii sale. Ultimul concert pe care l-a dirijat în străinătate a fost la Berlin, acolo unde îşi începuse cariera. Cu şapte ani înainte de a se stinge din viaţă (1 septembrie 1964), palmaresul lui George Georgescu era impresionant: dirijase 52 de orchestre din lumea întreagă, 850 de concerte în Bucureşti cu programe inedite – 100 de piese româneşti şi 396 de lucrări străine, majoritatea, partituri contemporane în primă audiţie, colaborase cu 150 de solişti români şi străini. Criticii muzicali au denumit anii în care maestrul şi-a desfăşurat activitatea, „epoca Georgescu”.
Biletele vor fi puse în vânzare marți, 2 octombrie 2012, la casa de bilete a Ateneului Român, tel. 021 315 68 75.
