„Expo Ovidius Intermedia – Exil din Exil”, cu ocazia Anului Internațional „Ovidius”

Institutul Cultural Român de la Istanbul vă invită, la început de toamnă, să vă bucurați de o expoziție de excepție. Vernisajul „EXPO OVIDIUS INTERMEDIA - EXIL DIN EXIL” va avea loc pe 12 septembrie 2017, la ora 18.00 la sediul ICR lstanbul, situat pe Siraselviler 21, Taksim, Beyoglu. Proiectul este susţinut de către Asociaţia Glycon, Institutul de Ştiinţa Cultură, şi Spiritualitate a Universităţii „Ovidius” din Constanţa, precum şi de Primăria Sulmona. Expoziția reprezintă o sumă a posibilelor interpretări hermeneutice vizuale ale marilor teme ale vieţii şi operei lui Ovidius, relevante pentru condiţia României în lume astăzi, pentru starea de asediu a culturii naţionale în confruntare-dialog cu idiomurile globalizării, dar şi un omagiu adus exilului perpetuu al artistului, mesager de adevăr în faţa Puterii, condiţiei periferiei versus Imperiu, tragediei exodului uman, dar, mai ales, posibilităţii reconcilierii, vindecării marilor traume şi fracturi istorice şi civilizaţionale dintre Occident şi Orient, dintre Nord şi Sud.

Proiectul „EXPO OVIDIUS INTERMEDIA - EXIL DIN EXIL” constituie un concept artistic novator, prin care poetul latin Publis Ovidius Naso este translatat în spaţiul contemporan, folosind limbaje vizuale plastice actuale, apelând la dezideratul estetic-simbolist-metaforic, prin care se exprimă sinesteziei artelor. Pictura/obiect /Fotografia/ - staticul şi imaginea de film - dinamicul, se împletesc într-un dans astral, înglobând textul poetic, recitativul, sonorul, vizualul, născând forme plastice, filosofice nemaiîntâlnite, în care apar crâmpee de imagini de la Tomis, Sulmona, Roma, Constantinopol-Noua Romă, imagini ale picturii din muzee, care tratează opera mitologică, pentru a aduce imaginea poetului şi a viziunii sale în prim plan, cât mai aproape de adevăr şi cât mai real în ochii noştrii. Se va crea un tunel al timpului în care fracturile spaţio-temporale sunt posibile. O astfel de expoziție este menită să creeze ostare cât mai apropiată de pătrundere şi conștientizare a „exilului din exil”, prin mijloace multi mediale: pictură, obiect/fotografie/eveniment/video-film.

Filmul va fi realizat de TV Neptun, împreună cu Mihai Hurezeanu, reprezentat al culturii române în diaspora, care a suferit drama marginalizării în anii cei mai crunţi ai comunismului şi a exilului. Critica de artă la expoziţii, dar şi concepţia artistică a intervenţiilor video sunt semnate de prof. univ. dr. Liviu Franga şi de dr. Radu George Serafim, importanţi oameni de cultură şi de televiziune, recunoscuţi în plan internaţional.

Expoziţia de pictură este realizată de nume reprezentative din sfera artelor vizuale româneşti: Silvia Radu (Bucureşti), Marilea Preda Sânc (Bucureşti), Daniela Ţurcanu (Constanţa), Gheorghe Caruţiu (Constanţa).

Din punct de vedere geo-politic-cultural, expoziţia este imaginată ca intinerantă pe drumul marilor imperii- trecute şi prezente- TOMIS, în anul „Ovidius” fiind centru de iradiere culturală: Istanbul (Constantinopol-Noua Romă), Roma, Sulmona, Bucureşti, Constanţa.

Lucrările de pictură, fotografiile, posterele, obiectele şi video-filmul au fost realizate la Constanţa şi la Bucureşti, în perioada: 19 iunie – 19 iulie 2017 şi vor fi prezentate în Istanbul, Roma, Sulmona, Bucureşti, Constanţa, în perioada: 12 septembrie- 31 decembrie 2017.

Ca menţiune, filmul va fi realizat în două părţi. Prima parte în România, care va rula în sălile de expoziţii din străinatate, completat apoi, în partea a II-a, cu imagini din Turcia (Istanbul) şi Italia (Sulmona, Roma) şi finalizat până pe 30 decembrie 2017.

În luna octombrie 2017 se va organiza o conferinţă, la Universitatea „Ovidius” Constanţa, la Institutul de Ştiinţă, Cultură şi Spiritualitate.

Proiectul se intitulează EXPO OVIDIUS INTERMEDIA și adaugă „Exil din Exil” pentru că la realizarea sa contribuie şi un reprezentant de seamă al diasporei româneşti: jurnalistul cultural - Mihai Hurezeanu, persecutat în perioada comunistă, care a trăit în exil 15 ani în America, dintre care 7 ani la New York. Distinsa personalitate s-a remarcat prin activitatea sa culturală în mediile artistice, naţionale şi internaţionale. Mihai Hurezeanu a fost director al unei galerii de artă din Manhattan – Times Square, @49 şi a lucrat apoi la cea mai prestigioasă casă de licitaţii din lume, Sotheby's, în departamentele de organizare expoziţii şi evenimente artistice.

În viziunea realizatorilor, proiectul este unul itinerant, conceput în așa fel încât să refacă legături ancestrale, adevărate linii de forţă ale dezvoltării civilizaţiei, trasee esenţiale ale schimbului de mărfuri şi de idei precum Drumul Mătăsii sau călătoria epică a lui Marco Polo. Inițiatorii afirmă că importanța proiectului o regăsim chiar în scopul principal, și anume, o paradigmă inovatoare, cu modestia, dar şi cu temeritatea demersului artistic autentic dedicat prin invocarea şi evocarea unui titan ca Ovidiu, adorator deopotrivă al Marii Zeiţe sau Mame, Cibele, despre care se spune că a dat numele staţiunii Mamaia, dar şi al Cavalerului Trac sau Zalmoxes, cel fără de mormânt, a cărui fiinţă, după cum se spune, este îngemănată cu sufletul naţiei noastre.

Proiectul este conceput în scopul omagierii lui Publius Ovidius Naso, unul din cei mai străluciţi poeţi ai istoriei umanităţii, în anul 2017, declarat Anul Internaţional „Ovidius”, având ca oportunităţi deschiderea administraţiei locale către acest subiect emblematic al oraşului Constanţa, dar şi a multor instituţii de cultură din România, Italia şi Turcia.

Cunoscut în limba română drept Ovidiu, el a fost, alături de Vergiliu şi Horaţiu, poate cel mai important poet latin clasic şi, alături de Homer, în stilul căruia scrie unele dintre poemele sale, unul din cei mai emblematici scriitori ai antichităţii clasice greco-romane. El a fost surghiunit de către împăratul Augustus în anul 8 d.Ch., la Pontul Euxin, cetatea Tomisului, Constanţa de astăzi, unde moare în anul 17 d. Ch. În ciuda asprimii pedepsei, relaţia poetului cu băştinaşii, „barbarii”, sciţi, traci, geţi, atât cea spirituală, umană cât şi cea artistică a devenit una absolut specială, incandescentă în ciuda climei inclemente, al unui destin fabulous, plin de taine şi tâlc. Faptul că viaţa şi opera marelui poet sunt de o problematică şi acută contemporaneitate este dovedit de marile proiecte spectaculare teatrale dedicate Metamorfozelor, puse în scenă cu mare succes de public, atât peste ocean, la New York, dar şi în Europa, sub bagheta regizorală a lui Silviu Purcărete.

Ca obiective generale, realizatorii proiectului își doresc să sublinieze, prin procedee vizual-artistice, în ce fel transgresiunile contra-status-quo, subversive, spirituale şi politice ale marelui poet exilat la periferia Imperiului, unde devine şi primul poet al Geţilor, se transformă, se metamorfozează, din faza incipientă, germinativă şi revoluţionară printr-un proces aprofundat de creativitate artistică, dar şi civică în forme noi, emancipate, sănătoase, armonioase de edificare antropologică, de constelaţii de comunităti inter-culturale devotate dezvoltării paşnice în sensul libertăţii şi solidarităţii, al realizării potenţialului uman, a desăvârşirii zestrei spirituale care ne-a fost sortită.

Ca obiectiv particular inițiatorii proiectului vor să evidențieze în ce măsură poetul Ovidiu este şi un taumaturg, un vindecător, un doctor al sufletelor asuprite, îndoliate de tristeţe. Exilul său, fruct otrăvit al dispreţului şi ranchiunei puterii abuzive, autocratice, devine pe malul Mării Negre, nu întâmplător, destin privilegiat pentru un demn successor al bardului trac Orfeu, despre care unele surse istorice spun că a trăit şi el în Dobrogea de astăzi.

Este un proiect multi, inter şi transdisciplinar, o creaţie artistică plastic picturală, multimedia, prin expoziţii, film, conferinţă, cu nucleu central o evocare filmică încântătorie acompaniată de recital poetic şi meditaţii eseistice, mito-poetice şi arheologice. În acest fel, autorii își aduc contribuţia la suita sărbătorească a manifestărilor dedicate comemorării a două milenii de la stingerea lui Ovidiu.

Scopul principal tinde să se poată constitui într-o viguroasă relansare, o strategie de diplomaţie culturală și publică românească, care să indice locul României pe harta mapamondului drept o cultură cu vocaţie deplină a dialogului, a împăcării peste falii geo-politice, economice sau strategice, universaliste, Ovidius fiind călăuzitorul.