18 - 21 martie 2011 Târg de carte Locaţie: Târgul de carte de la Leipzig şi LiteraturWerkstatt Berlin Autori români participă la Târgul de carte de la Leipzig
Scriitorii Radu Aldulescu şi Gabriela Adameşteanu vor reprezenta România la Târgul de carte de la Leipzig, în cadrul forumului „Limbi mici, literaturi mari“, şi apoi în timpul unei seri literare la LiteraturWerkstatt din Berlin.
Vineri, 18 martie 2011, ora 15.00: Locaţie: Târgul de carte de la Leipzig, forumul „Limbi mici“, hala 4, standul B502 Discuţie şi lectură în tandem: RADU ALDULESCU (România) în dialog cu Arkos Doma (Ungaria). Lectură din romanul "Profeţii Ierusalimului"
Sâmbătă, 19 martie 2011, ora 11.00: Locaţie: Târgul de carte de la Leipzig, forumul „Limbi mici“, hala 4, standul B502 Discuţie şi lectură în tandem: GABRIELA ADAMEŞTEANU (România) în dialog cu Roland Harsch (Luxemburg) Lectură din romanul "Întâlnirea". Lectură şi traducere: Eva Ruth Wemme.
Luni, 21 martie 2011, ora 20.00: Locaţie: Literaturwerkstatt, Berlin Lectură şi discuţie Cu: Radu Aldulescu (România)
Radu Aldulescu s-a născut în 29 iunie 1954 la Bucureşti. În paralel cu activitatea de scriitor, a lucrat sporadic şi ca jurnalist liber profesionist. Fără studii superioare, şi-a început cariera ca autor abia după 1989. Proza sa foloseşte cuvinte dure şi deranjează, povesteşte despre o realitate sumbră şi nemiloasă. Datorită romanelor sale deseori premiate, este deja considerat un clasic al literaturii române. Aldulescu trăieşte şi activează în Bucureşti. Romanul lui Radul Aldulescu „Poeţii Ierusalimului“ a fost publicat în 2009 pentru a treia dată. În centrul acestui roman stă actuala societate românească, sunt prezentate suişurile şi coborâşurile acesteia din timpul Epociii de Aur a socialismului şi până la democraţia sălbatică. Un realism ce stă de la bun început la baza romanelor lui Aldulescu. Un roman despre viaţa în postcomunismul românesc, despre încercările disperate de a scăpa de fantoma comunismului. Romanul este despre profeţii falşi în lumea dezlănţuită a turbo-capitalismului. Aldulescu foloseşte un limbaj clar, lipsit de orice urmă de sentimente, spune lucurilor pe nume fără a decâdea în pitorescul anatomic şi fără a deveni obscen. Scriitorul preia în proza sa limbajul suburbiilor bucureştene, ruina lingvistică a ultimilor ani de dictatură. Gabriela Adameşteanu s-a născut în 1942 în Târgu Ocna. A studiat limba şi literatura română la Universitatea din Bucureşti. Ulterior, a lucrat ca redactoare la diverse edituri. La sfârşitul anilor 80, a contactat postul Radio Europa Liberă şi a sprijinit mişcarea de rezistenţă din România. În 1990, s-a alăturat Grupei pentru Dialog Social. Între 1998-2001 a fost redactor şef al revistei „22“. În cadrul grupului „Women's Edition” al unei asociaţii internaţionale de editori, s-a dedicat temelor feministe şi a luptat pentru drepturile femeilor. În 2002, a obţinut bursa Hellman-Hammett din partea Human Rights Watch. A fost autor în rezidentă în Statele Unite (Iowa City, 1990; Leding House, 2004) şi Franţa (Arles, 2000; Saint-Nazaire, 2004). În anul 2005, a participat la festivalul “Belles Etrangères”. Actualmente conduce departamentul de cultură al publicaţiei “Bucureştiul cultural”. Cărţile sale au fost publicate în opt limbi, printre altele în italiană, franceză şi germană. Romanul “Întâlnirea”, publicat în 2003, descrie călătoria cercetătorului Manu Traian, emigrat în Italia, spreanţele sale şi căsnicia cu Christa, care a crescut în Germania nazistă. Revenirea cercetătorului în ţara natală este provocată de Securitate, relaţiile lui Manu Traian urmând să fie folosite ca surse de informare. Este manipulat şi membrii propriei familii, deşi nevinovaţi, ajung să îi pară suspecţi, iar securiştii îi inspiră încredere. Un accent important este pus pe nepotul lui Manu Traian, Daniel, un fel de oglindă şi alter ego, care iese din graţiile unchiului în urma intrigilor Securităţii. Planurile acesteia din urmă sunt date peste cap când Manu Traian revine în Italia şi, slăbit în urma dezamăgirii şi a evenimentelor petrecute în România, suferă un infarct, în timp ce soţia îl duce cu maşina acasă. Romanul a fost tradus cu succes în limbile maghiară, bulgară şi italiană.