Institutul Cultural Român de la Stockholm organizează, în data de 22 ianuarie 2024, de la ora 19.00, evenimentul de lansare a ediției în limba suedeză a cărții „De două mii de ani” de Mihail Sebastian. Intitulat „Vremuri tumultuoase: România interbelică văzută prin ochii lui Mihail Sebastian”, evenimentul se desfășoară la sediul ICR Stockholm și marchează Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului (27 ianuarie).
Cartea „De două mii de ani” de Mihail Sebastian a fost tradusă în limba suedeză de către Inger Johansson și publicată la editura Nilsson în anul 2023. Lansarea volumului este realizată de ICR Stockholm în parteneriat cu editura Nilsson și în colaborare cu Asociația Judisk kultur i Sverige, invitată de onoare la Târgul de Carte de la Goteborg 2023.
Invitatele evenimentului „Vremuri tumultuoase: România interbelică văzută prin ochii lui Mihail Sebastian” sunt Cecilia Hansson, scriitoare și critic literar, specializată pe cultura centrală și est-europeană, și Madelaine Levy, director adjunct la secția de cultură din cadrul Svenska Dagbladet, unul dintre cele mai cunoscute cotidiene suedeze. Dezbaterea dintre Cecilia Hanssonși Madelaine Levy se va concentra asupra problematicii romanului, discutând pe larg despre România interbelică, contextul istoric și ideologiile vremii.
Scrisă în 1934, cartea „De două mii de ani” este confesiunea dureroasă a unui tânăr intelectual de origini evreiești ce încearcă să-și găsească un loc în societatea românească interbelică, dar și o oglindă a unei epoci tumultuoase, ce prefigurează schimbările noii ordini de după cel de-al Doilea Război Mondial. Scandalul generat de prefața lui Nae lonescu la romanul „De două mii de ani” a făcut ca autorul, discret plasat până atunci pe scena literară, să ajungă brusc în centrul atenției.
„Uluitor de relevantă pentru vremurile noastre. Ceea ce este sinistru în «De două mii de ani» este atmosfera apăsătoare care prevestește sistemul autoritar din România și stigmatizarea evreilor români, chiar dacă romanul a fost publicat înainte ca fasciștii să ajungă la putere. Singurul lucru la care mă pot gândi este faptul că Mihail Sebastian ne aduce o mărturie ce depășește granițele generaționale.” New York Times Review of Books
„O ilustrare elegantă, onestă și înfiorător de diminuată a ceea ce înseamnă să fii martor la proliferarea nerezonabilă a violenței.” Paris Review
Intrarea la eveniment este liberă, pe bază de înscriere la adresa de mail info@judiskkultur.se
Pentru mai multe informații: https://judiskkultur.se/events/mihail-sebastian?locale=sv
…
Mihail Sebastian (născut Iosif Hechter) a urmat studii universitare de drept și filosofie la Bucuresti. A debutat în literatură în 1932 cu un volum foarte scurt „Fragmente dintr-un carnet găsit”, apoi, în același an, a publicat volumul de nuvele „Femei”. Influențat de Marcel Proust, Gustave Flaubert și de alți romancieri francezi, a publicat romanele „Orașul cu salcâmi” (roman al adolescentei, 1935), „Accidentul” (roman de dragoste, 1940). În anul 1934, publică romanul „De două mii de ani”, unde scrie despre ce înseamnă să fii evreu în România. Cartea a dobândit o celebritate nedorită, mai ales în urma prefaței semnată de magistrul lui Sebastian și al generației Criterioniste, profesorul Nae Ionescu. Prin legislația antisemită de la începutul anilor ’40, i s-a interzis să mai funcționeze ca jurnalist și i se retrage și licența de avocat pledant. De asemenea, reprezentarea pieselor sale a fost interzisă din cauza faptului că era evreu. Încetează din viață în anul 1945, în urma unui accident de mașină. „Jurnalul 1935-1944” lui Mihail Sebastian este tradus în limba suedeză de către Inger Johansson și publicat la editura h:ström în 2019.
Cecilia Hansson (n. 1973) este scriitoare, poetă, jurnalistă și traducătoare. A debutat în anul 2002 cu volumul de versuri „Revbensdagar, morgnar”. A lucrat ca jurnalist la Societatea Suedeză de Radiodifuziune și a colaborat la diferite ziare ca jurnalist literar. Printre cărțile publicate se numără „Hopplöst, men inte allvarligt. Konst och politik i Centraleuropa / Fără speranţă, dar nu grav. Arta şi politica în Europa Centrală” (Natur&Kultur, 2017), o colecţie de interviuri cu unii dintre cei mai importanți intelectuali ai Europei Centrale și de Est printre care Herta Müller, Péter Nádas, Marina Abramović, Michael Haneke și Mircea Cărtărescu. Este laureată a premiului „Marin Sorescu 2019”. Cea mai recentă carte publicată este „Snö och potatis / Omăt și cartofi” (Natur och kultur, 2021), un roman despre relația dintre mamă și fiică, dar și despre traumele generaționale ale unei familii cu rădăcinile în Tornedalen, regiune geografică în nordul Suediei și Finlandei.
Madelaine Levy este o scriitoare și jurnalistă suedeză. Levy a lucrat ca redactor-șef la revista „Bon” între anii 2006-2011 și, începând cu 2015, a lucrat ca redactor de cultură la unul dintre cele mai prestigioase cotidiene din Suedia „Svenska Dagbladet”. În prezent, Levy este director adjunct la secția de cultură a „Svenska Dagbladet”. Printre cărțile publicate se numără „Jag minns / Îmi amintesc”, împreună cu Peter Englund, istoric și membru al Academiei Suedeze. Această carte este o antologie care adună gândurile și amintirile din copilărie ale cititorilor „Svenska Dagbladet” care au răspuns la întrebarea cotidianului „Care sunt amintirile tale de neuitat din copilărie?”. Răspunsurile primite au creat o țesătură ce ilustrează societatea suedeză a anilor 50, țesătură atent curatoriată de către Madelaine Levy.
