Miercuri, 11 noiembrie, începând cu ora 18,30, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia organizează o dezbatere despre relaţiile Veneţiei cu spaţiul românesc şi despre importanţa arhivelor veneţiene pentru istoria românilor.
Cu această ocazie, va fi lansat proiectul intitulat "Bursierii Iorga şi Pârvan, din nou în Italia", la care vor fi invitaţi să participe beneficiari ai celor mai importante burse în Italia oferite de statul român după 1989, la iniţiativa regretatului profesor şi italienist Marian Papahagi.
Primul invitat al Institutului este Şerban Marin, bursier "Nicolae Iorga" la Veneţia în perioada 1999-2000, actualmente şef al Serviciului Documentare, Publicaţii şi Activităţi Ştiinţifice din cadrul Arhivelor Naţionale ale României şi redactor-şef al "Revistei Arhivelor". Este specialist în istoria Veneţiei, istoriografia veneţiană, relaţiile veneto-bizantine, istoria Cruciadelor, mitul troian în evul mediu occidental etc. În ianuarie 2009 a susţinut teza de doctorat intitulată Cronistica veneţiană şi mitologia politică a Cetăţii din lagune în Evul Mediu. Mitul originilor, obţinând titlul de doctor în istorie cu distincţia summa cum laude. În cadrul manifestării, va fi prezentat volumul semnat de Şerban Marin, Studii veneţiene. Veneţia, Bizanţul şi spaţiul românesc, apărut în anul 2008, la Editura Academiei Române.
De asemenea, va fi lansată ediţia Istoriilor veneţiene de Giovanni Giacomo Caroldo. Ambele volume ale ediţiei - De la originile Cetăţii la moartea dogelui Jacopo Tiepolo (1249) şi De la alegerea dogelui Marino Morosini la moartea dogelui Bartolomeo Gradenigo (1249 – 1342) – au fost îngrijite de Şerban Marin şi au apărut sub egida Arhivelor Naţionale ale României. De asemenea, în custodia acestei instituţii se află două manuscrise microfilmate ce cuprind in extenso cronica scrisă de Giovanni Giacomo Caroldo, secretarul Consiliului Celor Zece. Cronicarul dovedeşte o perspectivă largă, asemănătoare unei veritabile istorii universale, prin detaliile referitoare la istoricul factorilor de putere - atât din spaţiul italian, cât şi din afara acestuia - cu care Serenissima a intrat în contact. De pildă, autorul face trimiteri la Transilvania în timpul hunilor lui Atila sau în vremea invaziei tătare de la 1241-1242, la valahii asociaţi statului Asanizilor sau la campania din 1373 a voievodului Ştefan Láckfi II în zona Mărcii trevisane.
Moderatorul discuţiilor va fi Michela Dal Borgo, arhivist, director coordonator la Archivio di Stato di Venezia.
