Sub egida celebrării Zilei Culturii Naționale, Institutul Cultural Român de la Tel Aviv a invitat (online) publicul la un eveniment literar de excepție, intitulat „Eminescu și spiritul Junimii în climatul epocii. Întâlnirea cu Moses Gaster”. Manifestarea, moderată de directorul adjunct al ICR Tel Aviv, Cleopatra Lorințiu, a avut loc în data de 16 ianuarie 2022, prin live streaming pe pagina de Facebook a ICR Tel Aviv: https://www.facebook.com/icr.telaviv/
Evenimentul s-a bucurat de participarea unor personalități culturale de mare calibru. Astfel, programul a cuprins următoarele prezentări:
- prof. univ. dr. Moshe Idel – „Întâlnirea lui Eminescu cu Moses Gaster”;
- prof. univ. dr. acad. Jean Jacques Ashkenasy – „O comparație între viziunea eminesciană asupra folclorului și viziunea lui Moses Gaster”;
- dr. Lucian Zeev Herșcovici – „Un prieten al lui Eminescu din perioada ieșeană: Hayman Hariton Tiktin”;
- editorul și scriitorul Lucian Vasiliu – „Junimea și spiritul epocii” cu o intervenție video preînregistrată.
În intervenția sa, plină de substanță, Moshe Idel a subliniat „fidelitatea” lui Moses Gaster, care deși îndepărtat din România, la vârsta de 29 de ani, i-a rămas fidel acesteia până la moarte. Alte aspecte abordate au fost influența lui Gaster asupra lui Eminescu și a „Junimii” în ceea ce privește deschiderea la cultura orientală, precum și mitul îngerilor căzuți, ca idee esențială a capodoperei eminesciene – Luceafărul. Totodată, Moshe Idel a anunțat intenția sa de a publica o carte cu titlul Mitul Îngerilor Căzuți având ca personaj central pe Mihai Eminescu.
Moshe Idel, filosof și cercetător israelian al Cabalei, originar din România, profesor de gândire iudaică la Universitatea Ebraică din Ierusalim, este o personalitate de renume internațional și autor a numeroase lucrări de referință publicate în lumea întreagă. Studiile sale sunt consacrate istoriei misticii iudaice așa cum se reflectă ea în Cabala, în hasidism, în magie, și legăturile ei cu ritualul religios și cu filosofia evreiască. Moshe Idel, care este Membru al Academiei Americane de științe iudaice și unul din cei mai proeminenți specialiști în filosofia și gândirea iudaică de astăzi, a studiat evoluția gândirii mistice evreiești începând din antichitate și până în epoca contemporană. El și-a îndreptat atenția și asupra unor scriitori contemporani precum Mircea Eliade și Mihail Sebastian.
Jean Askenasy a subliniat importanța Luceafărului, precum și a angajamentului prof. Moshe Idel de a scrie cartea Mitul Îngerilor Căzuți care reprezintă antiteza „dorinței de a nu muri a fiecărui om”. De asemenea, prezentarea lui Jean Askenasy, „O comparație între viziunea eminesciană asupra folclorului și viziunea lui Moses Gaster”, a punctat asemănările și deosebirile dintre cele două personalități enciclopedice care au fost Eminescu și Gaster.
Jean Jacques Askenasy, profesor doctor neurolog, este membru al Academiei Române și cercetător în domeniul neuroștiințelor din Israel. La activitatea sa de cercetare în domeniul medical se adaugă un mare număr de lucrări publicate, aflate la frontiera științelor. Interdisciplinaritatea și sondarea interdependențelor reprezintă una din trăsăturile cărților sale în care medicul se dovedește a fi un mare umanist interesat de istorie și de realitatea vieții evreilor din România frământatului secol XX. Preocuparea sa pentru destinul tragic al geniului culturii naționale este binecunoscută.
Lucian Herșcovici a prezentat un foarte laborios și interesant studiu al biografiei lui Hayman Hariton Tiktin, a treia personalitate de intelectual evreu contemporan, prieten cu Eminescu și Gaster. În același timp, Lucian Herșcovici a adăugat informații despre traducerile în limbile ebraică și idiș ale operei eminesciene.
Cercetătorul Lucian Zeev Herșcovici este doctor în istorie și cunoscut publicului israelian drept „omul cărții” pentru că și-a dedicat o bună parte din viață Bibliotecii Naționale a Ierusalimului. Este un mare cunoscător al vieții evreiești culturale din România și a publicat numeroase lucrări de referință printre care monumentala Istorie a comunității evreiești din Galați. Bun cunoscător al literaturii romantice și al mediului literar ieșean junimist, Lucian Zeev Herșcovici trăiește la Ierusalim și colaborează în mod constant la importante reviste culturale din România.
În intervenție video preînregistrată, „Junimea și spiritul epocii”, editorul și scriitorul Lucian Vasiliu a făcut o trecere în revistă a aparițiilor și re-editărilor dedicate operei eminesciene în integralitatea sa, subliniind și faptul că din Societatea ,,Junimea” au făcut parte unele din cele mai importante personalităţi culturale româneşti.
Lucian Vasiliu, poet și editor la Iași, a coordonat o vreme Muzeul Literaturii Române din Iași, a inițiat fondarea Societății Culturale „Junimea 90“, coordonând Editura Junimea și apariția Revistei Scriptor, care sprijină numeroase apariții de studii de eminescologie, dar și re-editări importante din creația postumă a lui Mihai Eminescu.
La finalul evenimentului a fost proiectat documentarul „EU, EMINESCU“, care pune în valoare arhiva imagistică foto și video a perioadei istorice în care a trăit Mihai Eminescu, „traducând“ însă istoria într-un limbaj accesibil tuturor categoriilor de public. Producția semnată de Cristina Chirvasie, în anul 2021, a fost realizată de Asociația pentru Educație Teofor, cu sprijinul Ministerului Culturii.
Rabinul dr. Moses Gaster s-a născut la data de 17 septembrie 1856 în București, într-o importantă familie evreiască sefardă. În anul 1876 și-a început studiile la Seminarul Teologic Evreiesc de la Breslau. În paralel, a învățat și la universitățile din Breslau și Leipzig, acordând o deosebită atenție studiului lingvisticii, studiilor biblice, limbilor orientale și romanice.În anul 1877, sub îndrumarea renumitului romanist Gustav Gröber a obținut diploma de doctor a Universității din Halle, cu o teză de lingvistică romanică – despre fonetica istorică a limbii române. În anul 1881 a fost învestit ca rabin din partea Seminarului teologic din Breslau.
Încă în anii studenției, la Breslau, Gaster a colaborat cu articole în domeniul filologiei românești la revistele „Junimea” și „Columna lui Traian” a lui Hașdeu. Întors în România de la studii, mai întâi în 1878, apoi din nou în anul 1881, Gaster a început să se dedice studiului literaturii vechi și literaturii populare române, a ținut prelegeri de mitologie comparată la Universitatea din București și a colaborat la importante publicații culturale ale vremii. A luat parte la ședințe ale cercului „Junimea” stabilind relații amicale cu Titu Maiorescu, Mihai Eminescu și alții. De asemenea, a fost un bun prieten și colaborator al filologului Lazăr Șăineanu.
El are meritul de a fi autorul primei încercări de sistematizare a folclorului literar românesc în „Literatura populară română”, București, 1883. „Chrestomația română” (Leipzig, București, 1892), a fost considerată mulți ani lucrare de referință în domeniu, făcând cunoscute în mediile de specialitate europene limba și literatura română, la fel ca prelegerile sale ținute la Oxford sau studiile publicate în reviste de specialitate.
