Proiectul ULTIMII RAPSOZI propune o serie de întâlniri cu creatori şi interpreţi din lumea satului. Publicul urban are ocazia unui contact nemijlocit cu rapsozii autentici, cei care conservă valorile muzicii tradiţionale. Întâlnirile presupun mai mult decât simple recitaluri: Grigore Leşe, doctor în muzică, profesor asociat la Universitatea din Bucureşti şi iniţiator al programului, intră în dialog cu protagoniştii şi îi prezintă spectatorilor. Locul muzicii audiate în viaţa comunităţii din care provine, particularităţile instrumentelor, influenţele şi circulaţia temelor sunt dezvăluite astfel „pe viu" (după un tipar care aminteşte de seria Young People's Concerts realizată cu Orchestra Simfonică din New York de către Leonard Bernstein, în anii 1960-70).
O motivaţie importantă ţine de dorinţa de a contracara confuzia tot mai răspândită în domeniu. Încurajate şi de media audiovizuale, deturnările nefireşti care au urmat pervertirilor din perioada comunistă riscă să ducă la dispariţia unui repertoriu multisecular. Premiza proiectului ULTIMII RAPSOZI, din perspectiva iniţiatorilor săi, este, aşadar, nevoia unei schimbări radicale în percepţia şi receptarea actului folcloric tradiţional. Proiectul promovează adevăraţii depozitari ai culturii tradiţionale, cei care perpetuează identitatea spirituală a comunităţilor cărora le aparţin – româneşti sau ale minorităţilor naţionale din România.
Etnomuzicologi au arătat că muzică tradiţională se transmite din generaţie în generaţie, precum limba maternă. Această muzică tinde, astăzi, să fie confundată cu muzica populară, un produs artificial, predispus înnoirii şi golit de mesajele transmise pe plan ceremonial, orientat spre o finalitate comercială. Din cauza pătrunderii masive a kitsch-ul în această zonă aflată tot mai mult, din păcate, sub semnul artizanatului derizoriu, ofertele culturale de sorginte tradiţională tind să fie respinse automat de un segment major al publicului. Demersul de faţă aspiră la o conştientizare a faptului că arta tradiţională, reprezentând o valoare identitară fundamentală, formează un patrimoniu iar acest patrimoniu imaterial trebuie respectat şi prezervat.
Proiectul ULTIMII RAPSOZI încearcă să demonstreze faptul că în România mai există încă – în zone izolate – oameni care cântă aşa cum o făceau strămoşii lor, cu sute de ani în urmă.
După ţambalul lui Zaim Petru din Câmpulung Moldovenesc, polifonii aromâne din Cogealac, horea în grumaz a lui Gherasim Cârtiţă din Ţara Lăpuşului, banda gorjană a lui Nea Alită Piţigoi, ucrainenii de pe Tisa şi „uspăţul" cu sătenii din Vinerea, vor mai veni şi vor fi de văzut şi auzit, în acest an, la Institutul Cultural Român, muzicanţii din Greceşti (Dolj), lipovenii nekrasoviţi din Sarichioi, Nicolae Piţiş din Ţara Lăpuşului, interpreţii muzicilor de ritual din Poiana Răchiţelii (Hunedoara) şi colindători din Rîşca (Suceava).
PROGRAMUL PROIECTULUI „ULTIMII RAPSOZI" 2008
1. IANUARIE (Ma, 22) – Muzică lăutărească: ţambalistul Zaim Petru din Câmpulung Moldovenesc
2. FEBRUARIE (V, 29) – Muzică polifonică: aromânii fărşeroţi din Cogealac, jud. Constanţa
3. MARTIE (Mi, 26) – Horea în grumaz: Gherasim Cârtiţă din Ungureni, Ţara Lăpuşului
4. APRILIE (Mi, 30 ) – Banda lui Nea Alită Piţigoi din Tg. Cărbuneşti, jud. Gorj
5.MAI (Mi, 28) – Ucrainenii de pe Tisa (din satele Crăciuneşti şi Lunca la Tisa)
6.IUNIE (V, 27) – „Pe uspăţ" cu sătenii din Vinerea, jud. Alba – în cadrul Nopţii Institutelor Culturale
7. IULIE (Brasov, D 20) – Joc în sat la Şinca Nouă, Ţara Făgăraşului – în cadrul Cursurilor de limbă, cultură şi civilizaţie românească - ediţia a XIV-a, Braşov, (13 iulie-2 august 2008)
8. AUGUST (J, 28) – Muzicanţii din Greceşti, jud. Dolj
9. SEPTEMBRIE (J, 25) – Muzica lipovenilor nekrasoviţi din Sarichioi, jud. Tulcea
10. OCTOMBRIE (Ma, 21) – Ionu lu' Grigore - zis Paganini - din Săliştea de Sus, jud. Maramureş
11. NOIEMBRIE (MI, 19) – Muzici de ritual din Poiana Răchiţelii, jud. Hunedoara
12. DECEMBRIE (V, 19) – Colindători din Rîşca, jud. Suceava
