În contextul celebrării a 125 de ani de la nașterea lui Tristan Tzara, Institutul Cultural Român de la Tel Aviv a difuzat în premieră, în data de 22 aprilie 2021, în colaborare cu Muzeul Janco-Dada din Ein Hod, Asociația Scriitorilor Israelieni de Limbă Franceză și Revista Continuum, un eveniment online dedicat acestei importante personalități culturale românești și a influenței pe care opera acestuia și mișcarea Dada o au în secolul XXI.
Intitulat „Tzara.Dada.Azi”, evenimentul multidisciplinar a inclus în introducere o intervenție susținută de Erwin Kessler, critic de artă și directorul Muzeului de Artă Recentă din București. Caracterizând parcursul artistic al lui Tristan Tzara, Erwin Kessler l-a definit ca fiind „devenirea sa către dadaism, către maximum de zgomot din 1916, 1917 și apoi trecerea încet încet spre Franța, o oarecare clasicizare și apoi specializarea avangardistă, colaborând nestânjenit și necontenit cu marile nume ale modernității europene”.
Raya Zommer-Tal, director al Muzeului Janco-Dada din Ein Hod a oferit detalii despre reflectarea personalității lui Tristan Tzara în arta lui Marcel Iancu și rolul important jucat de acesta în fondarea și dezvoltarea mișcării Dada, prezentând și câteva exponate din muzeu, realizate de Marcel Iancu și reprezentându-l pe Tristan Tzara – lucrări în ulei, mixed media sau desen, precum „Portretul lui Tristan Tzara” (1919), „Cabaret Voltaire”,
Conf. Paul Cernat, cadru didactic la Universitatea din București și istoric literar, a realizat o privire de ansamblu asupra istoriei mișcării Dada și principiilor sale fondatoare, subliniind faptul că „manifestele Dada pe care Tzara le-a lansat fac parte din identitatea profundă a mișcării, i-au dat și numele, deși aici circulă mai multe variante, chestiunea numelui mișcării este legată printre altele și de ziua de naștere a lu Tristan Tzara”.
În continuarea programului, Marlenei Braester, poet și redactor-șef al Revistei Continuum, aflată în dialog cu Cleopatra Lorințiu, director adjunct al ICR Tel Aviv, a oferit detalii inedite despre influența literaturii lui Tristan Tzara asupra generației actuale de scriitori și propagarea spiritului mișcării Dada în opera literară a scriitorilor israelieni contemporani. Unul dintre acești scriitori profund influențați în creația lor literară de mișcarea Dada este poetul israelian Eran Hadas. Acesta reinventează și recreează, folosind algoritmi matematici, texte deja existente care, în urma procesului de transformare digitală, capătă o nouă dimensiune specifică mișcării Dada. „Poet digital”, așa cum se autocaracterizează, Eran Hadas a dat câteva detalii despre procesul de creație, mărturisind că „este ceva în spiritul și în principiile mișcării Dada, sau mai bine zis în lipsa de principii tradiționale, care mă inspiră și care cred că atrage o mare parte din tânăra generație de scriitori ai secolului XXI”.
Programul evenimentului, difuzat pe canalele de social media ale ICR Tel Aviv, respectiv Facebook și Youtube, a inclus și lecturi de poezie semnate de Eran Hadas, precum și fragmente video inedite cu exponate din Muzeul Janco-Dada și imagini de arhivă cu Tristan Tzara.
Materialul video, în limbile română, franceză și ebraică și cu subtitrare în limba ebraică, poate fi vizionat pe pagina oficială de Facebook a ICR Tel Aviv: https://www.facebook.com/icr.telaviv/videos/914223046027899 și pe canalul de Youtube: https://www.youtube.com/watch?v=pvielbucEh0
Tristan Tzara, pe adevăratul său nume Samuel Rosenstock, se naște la Moinești, lângă Bacău, pe 16 aprilie 1896. Face școala primară în localitatea natală, apoi părinții îl trimit la Institutul particular „Schemitz-Tierin” și la Liceul „Sfântul Sava” din București. În octombrie 1912, Tristan Tzara fondează împreună cu prietenii săi Marcel Iancu și Ion Vinea (Eugen Iovanache) revista „Simbolul”. Reușesc să îi atragă printre colaboratori pe simbolistul Ion Minulescu, pe Iosif Iser (ilustrații) și pe Alexandru Macedonski (cu un poem în numărul inaugural). „Pe râul vieții” este primul poem publicat de Tzara, inspirat de simbolistul Emile Verhaeren. În 1914 se înscrie la Universitatea din București pentru studiul matematicii și al filozofiei, și plănuiește călătorii împreună cu Marcel Iancu, student la Politehnică. La sfârșitul lui 1915, Tzara și Iancu pregătesc aventura europeană și decid să plece la Zürich. Mișcarea culturală anarhistă, cunoscută sub numele Dada, începe în 1916, la Zürich, la Cabaretul „Voltaire”. Cele mai cunoscute texte dadaiste ale lui Tzara sunt: “La Première Aventure celeste de Monsieur Antipyrine” (1916), “Vingt-cinq poèmes” (1918) și manifestele mișcării, “Sept Manifestes Dada” (1924). “L’Homme approximatif" (1931), “Parler seul” (1950) și “La Face intérieure” (1953) sunt lucrările sale de maturitate. Ultimul interviu îl va acorda ziaristei Madeleine Chapsal și, o lună mai târziu, pe 24 decembrie 1963, Tristan Tzara se stinge din viață.
