Programul evenimentelor organizate de România la Salon du Livre a continuat în ziua de sâmbătă, 21 martie, cu o serie de evenimente de mare diversitate, care s-au bucurat de o mare afluenţă de public. Primul dintre acestea a fost prezentarea cărţii Vies paralleles de Florina Ilis (Editions des Syrtes, 2014, trad. Marily le Nir), la care au vorbit, alături de autoare, Cristina Hermeziu, Bianca Burţa-Cernat şi Sabine Norroy.
Două mese rotunde au celebrat Ziua Mondială a Poeziei - „A quoi bon les poètes au temps de détresse“ („La ce bun poeţii în vremuri de restrişte? “), la care au luat parte Bogdan Ghiu, Linda Maria Baros, Ioana Crăciunescu, Simona Popescu şi Magda Cârneci (moderatoare) şi „Gellu Naum, la pérennité de la poésie“, cu Bogdan Ghiu, Dinu Flămând, Simona Popescu şi Sebastian Reichmann (moderator).
Despre poezie, rescrisă în proză pentru a deveni traductibilă, a fost vorba şi la prezentarea cărţii Le Levant (Editions POL, 2014), versiunea franceză a volumului lui Mircea Cărtărescu. Despre aventura traducerii şi publicării Levantului în franceză au vorbit, alături de autor, într-o discuţie moderată de Aïda Vâlceanu, traducătorul Nicolas Cavaillès şi editorul Paul Otchakovsky-Laurens. La întrebarea moderatoarei, Mircea Cărtărescu a detaliat circumstanţele genezei personajului francez din Levantul, Languedoc Brillant, ivit inopinat, spre surpriza autorului însuşi, de sub o masă.
Două personalităţi feminine şi importanţa lor istorică şi culturală au fost în centrul mesei rotunde cu tema „Grandes dames de la culture roumaine et leur parcours francais“, pe marginea cărţilor Marie, Reine de Roumanie (Editions Lacurne, 2014) şi Anna de Noaille au bord du Léman de Marie-Victoire Nantet (Editions Bleulefit, 2014). Evenimentul s-a bucurat de participarea A.S.R. Maria de România, alături de Mihai Brancovan, Gabriel Badea-Păun şi de istoricul Matei Cazacu, moderatorul discuţiei. „În spatele unui jurnal ţinut de o Regină se află un ansamblu de întrebări profunde cu privire la rolul femeilor în societate şi stilul lor de leadership, întrebări astăzi tot mai pertinente. Citind această carte, găsim exemplul unei femei care s-a luptat până la capăt pentru salvarea ţării sale şi apoi pentru modernizarea ei“, a spus Principesa Maria de România, vorbind despre traducerea franceză a memoriilor Reginei Maria.
Standul României a mai găzduit, sâmbătă, o discuţie despre traducere şi marketing, moderată de Laure Hinkel, la care au luat parte traducătorii Nicolas Cavaillès, Fanny Chartres şi Florica Courriol, masa rotundă „Genres en ecriture“, moderată de Bogdan Ghiu, cu Genevieve Fraisse, Safaa Fathy şi Diogo Sardinha, eveniment realizat in colaborare cu Collège International de Philosophie (Paris).
Ziua s-a încheiat, la stand, cu un maraton de poezie organizat de Editura Vinea şi moderat de Nicolae Tzone, care a inclus o prezentare a manuscrisului facsimil Le vampir passif / Vampirul pasiv de Gherasim Luca şi lecturi din volumele de poezie românească tradusă în franceză de la Editura Vinea.
In seara de 21 martie au avut loc două evenimente conexe Salonului Cartii. Primul a fost vernisajul expoziţiei de design „Tica, Ceaușescu a căzut”, concepută de Andreea Dobrin, (câştigătoarea premiului pentru tânăr designer în cadrul concursului național de design de carte „Cele mai frumoase cărți din România” 2014), expoziţie prezentată de Adina Paşca. In continuare a avut loc concertul de jazz La margine de Bucureşti, susţinut, în Sala Bizantină a Palatului de Béhague, de către Mircea Tiberian, alături de solista Nadia Trohin, contrabasistul Peter Giron şi bateristul John Betsch.
Programul de duminică a început cu o discuţie pe marginea cărţii Les Roumains de Mirel Bran, prezentată de Radu Ciobotea şi Tudor Ţepeneag. Discuţia a acoperit o tematică amplă, de la dosarul Revoluţiei din 1989 până la raporturile între majoritate şi comunităţile rome. Istoria recentă a României se înfăţişează, în volumul lui Mirel Bran, în culori vii, iar stilul jurnalistic accesibil nu exclude întrebările profunde.
Două autoare şi un autor din România au fost personajele principale ale următorului eveniment de la stand, la care au fost prezentate trei dintre cele 20 de cărţi româneşti apărute în 2014 în traducere franceză: La malediction du bandit moustachu (Editions Gaia) de Irina Teodorescu, Boucles d’oreille, ventres et solitudes (Cheyne éditeur) de Doina Ioanid şi L’Anonyme flamand (Editions le Soupirail) de Constantin Mateescu. Editoarele Evelyne Lagrange şi Emmanuelle Moysan şi traducătorii Jan H. Mysjkin şi Mariana Cojan Nicolescu şi-au explicat opţiunile, iar Magda Cârneci, moderatoarea evenimentului, a relevat o motivaţie pentru tema generică a participare româneşti de la această ediţie a Salonului: în catalogul de prezentare editat de ICR, numărul autoarelor l-a depăşit pe cel al autorilor. La finalul întâlnirii, Simona Sora a citit un poem tradus în franceză al scriitorului Andrei Bodiu (1965 - 2014).
După o carte despre români în general şi prezentarea unor cărţi româneşti apărute în franceză în 2014, a venit rândul unei întâlniri cu autori români premiaţi în Franţa anul trecut – George Banu, distins cu Marele Premiu al Academiei Franceze pentru Francofonie, şi Andrei Vieru, laureat al Premiului Casanova pentru volumul Eloge de la Vanité (Editions Grasset). La întâlnirea moderată de Basarab Nicolescu au mai vorbit, alături de autori, Petre Răileanu şi Virgil Tănase. Reputatul teatrolog George Banu şi-a asumat cu francheţe bucuria pe care o resimte atunci când este premiat, dar recunoaşte, totuşi, riscurile unora dintre aceste aprecieri. Andrei Vieru a evocat valoarea premiului pentru un autor care vine „din afară“, în cazul său din domeniul muzical către eseu.
Prezentarea volumelor Le cabaret des mots (Editions Non-lieu, 2014) şi Negustorul de începuturi de roman de Matei Vişniec, în prezenţa autorului, incluzând lecturi in interpretarea actorului Daniel Schoffer a încheiat în seara zilei de duminică, 22 martie, seria de evenimente româneşti de la ediţia 2015 a Salonului Internaţional al Cărţii de la Paris. Luni, 23 martie, ultima zi a Salonului, este rezervată întâlnirilor profesionale între editori, distribuitori, agenţi literari şi traducători.
Reprezentantii Centrului Naţional al Cărţii din cadrul ICR au avut, pe durata târgului, întâlniri cu reprezentanţi ai unor editori de marcă precum Albin Michel, Gallimard, Gaïa, Zulma, Le Soupirail, L’Age d’Homme, Non-lieu.
Cele mai solicitate cărţi la librăria Humanitas din cadrul standului Romîniei au fost, până la închiderea Salonului pentru public, Le Levant de Mircea Cărtărescu şi Le Cabaret des Mots de Matei Vişniec, dintre titlurile în franceză, iar în română De ce iubim femeile şi Levantul de Mircea Cărtărescu şi Poezii de Mihai Eminescu.
Arhitectura și designul standului României îi aparțin lui Răzvan Luscov.
Organizat începând din 1981, Salonul Internaţional de Carte de la Paris este dedicat atât profesioniştilor din domeniul editorial – editori, agenţi literari, distribuitori şi vânzători de carte din Franţa şi din peste 50 de ţări – cât şi publicului larg. Ţara invitată de onoare a ediţiei din acest an este Brazilia.
Parteneri: Ministerul Culturii, Asociaţia Editorilor din România
Sponsor: SC Kandia Dulce S.A.
