Standul României de la Jocurile Francofoniei de la Nisa, desfășurate în perioada 7 - 15 septembrie la Nisa, a fost premiat de organizatori "pentru calitatea animațiilor, a concertului și a personalităților prezente".
Au mai fost decernate două asemenea premii: Coastei de Fildeș pentru decorarea viu colorată și festivă a standului și Canadei (Quebec) pentru calitatea expoziției și ospitalitate.
România a fost reprezentată la Jocurile Francofoniei de o serie de evenimente organizate de Institutul Cultural Român în parteneriat cu Ministerul Tineretului și Sportului, Autoritatea Națională pentru Turism și Consulatul Onorific al României la Nisa.
Ajunse la cea de-a VII-a ediție, Jocurile Francofoniei au loc sub egida Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF). Organizată la fiecare patru ani, manifestarea reunește peste 3000 de tineri sportivi și artiști din țările spațiului francofon.
Participarea românească a cuprins un concert susținut de Gheorghe Zamfir împreună cu taraful său, o expoziție de ie românească, demonstrații de olărit (ceramica de Horezu), țesături tradiționale (covoare și țesături oltenești) și sculptură mică (inclusiv icoane din lemn), precum și demonstrații de artele străzii, expoziții de pictură, povești și povestitori.
Gheorghe Zamfir – 50 de ani pe scenă – O viaţă de om dăruită muzicii universale, naiului, folclorului românesc, naturii, animalelor şi multor altor pasiuni, fac din Maestrul Gheorghe Zamfir unul dintre cei mai remarcabili artişti actuali. Este autor a peste 300 de lucrări în stil folcloric, cameral, coral, vocal, instrumental şi simfonic, a vândut peste 120 milioane de discuri pe toată planeta şi are peste 160 de albume înregistrate.
Demonstrațiile de olărit au fost oferite de Ion Rătezeanu, meșter olar din Târgu Jiu. Profesor la Şcoala Populară de Artă din Târgu Jiu, participant constant la târgurile meşteşugarilor organizate în ţară şi în străinătate, Ion Rătezeanu păstrează cu sfințenie tradiția obiectelor casnice de ceramică, în principal străchinile si oalele de lut, care sunt și azi identice cu cele din Găleșoaia de acum o sută de ani. Creativitatea lui se manifestă în domeniul ceramicii decorative, prin realizarea unor obiecte cărora el le croiește forme și culori nemaiîntâlnite. Activitatea sa a fost răsplătita cu Marele Premiu și Trofeul Târgului Național al Meșterilor Populari din România, organizat la sfârșitul lui noiembrie 2009 la Craiova.
Artista Filomena Tiștere din Sohodol, Tismana, jud. Gorj, a prezentat o colecție de țesături populare tradiționale. Cea mai tânără dintre meșterii instructori de la Școala Populară de Artă din Târgu Jiu prezenți la marile târguri de artă populară, Filomela a învăţat să ţeasă de la mamă, ca şi sora ei, Claudia şi continuă să facă asta, chiar dacă acest meşteşug, la ora actuală, e pe cale de dispariţie. A participat la nenumărate târguri de turism în ţară şi în străinătate, la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti, la Astra Sibiu, în Madrid, Viena, Berlin, și a avut o expoziţie personală la Câmpina. De fiecare dată, a dus cu ea ghergheful, pentru ca vizitatorii să poată vedea cu ochii lor cum se lucrează.
Nicu Văideanu – sculptor in lemn si icoane din lemn – Pestișani
Excelent tâmplar, mai ales în domeniul mobilierului și al ușilor sculptate, Nicu Văideanu s-a apropiat mai târziu de sculptura mică, de tehnica machetei ori de cea a icoanei de vatra, specifică Țării Jiului de Sus. Progresele pe care dascălul le-a făcut laolaltă cu elevii săi sunt confirmarea cea mai elocventă a însușirii depline a tehnicilor specifice acestor migăloase activități, cât și a înțelegerii profunde a resorturilor și reperelor estetice pe care meșterul popular din arealul gorjean și oltenesc și le-a stabilit, conservat și perpetuat. Nicu Văideanu face din lemn coloane ale infinitului şi porţi ale sărutului care încap în palmă.
