Brâncuși este al francezilor sau al românilor? Segal este al elvețienilor sau al românilor? Iancu este al israeliților sau al românilor? Teutsch este al ungurilor sau al românilor? „Credem că a venit timpul să arătăm că avem o identitate culturală pentru care suntem dispuși să luptăm. Votați pentru Brâncuși este un demers identitar și cultural deopotrivă, prin care nu încercăm să sensibilizăm, ci să responsabilizăm nu conducătorii și condușii, ci românii“ este mesajul inițiatorilor petiției.
Ministerul Culturii poate să cumpere, prin preempţiune, lucrarea evaluată la 20 de milioane de euro. În același timp, însă, muzee celebre din lume manifestă un interes aparte pentru achiziția acestei opere. Întrucât capodopera, sculptată de Brâncuşi în 1907, este clasată în categoria Tezaur a Patrimoniului cultural naţional, Casa Artmark, în calitate de mandatar al proprietarilor, a debutat în 3 septembrie 2014 procedura de înştiinţare a Ministerului Culturii în vederea exerciţiului preemţiunii, conform obligaţiei reglementate de legea patrimoniului naţional. În prezent, sculptura se află la Muzeul Cotroceni din Bucureşti.
Lansarea petiţiei Votați pentru Brâncuși îşi propune să sprijine rămânerea în colecţia publică a Muzeului Naţional de Artă a celei mai importante sculpturi de Constantin Brâncuşi, aflate încă pe teritoriu românesc. Admiţând totodată că există argumente şi pentru acceptarea achiziţionării ei în vederea expunerii la un mare muzeu internaţional, unde să beneficieze de un trafic mai bogat.
Ruxandra Garofeanu, preşedintele Centrului Cultural ArtSociety, alături de Prezidiul Academiei Române, prim susţinător al cauzei reîntoarcerii operei la Muzeul Naţional, face apel la nevoia românilor de identitate culturală naţională:„Vă propun să deschidem o listă de susţinere a demersului de întoarcere a operei la Muzeul Naţional, de data aceasta nu pe calea confiscării ei de la proprietarul de drept, ci pe aceea civilizată, europeană, a exercitării preemţiunii la vânzare! Avem deja susţinerea declarată a Prezidiului Academiei Române şi, în curând, al altor prestigioase instituţii de conservare şi promovare a culturii româneşti, împreună cu care sperăm într-un mobilizator ecou instituţional".
„Cuminţenia pământului...A fost încercarea mea de a da de fundul oceanului, cu degetul arătător (încercarea de a atinge vechimea, arhaicul). Căci mi-a fost prea mare spaima când i-am ridicat valul... Femeia nu trebuie niciodată dezvaluită... Isis trebuie să rămână acoperită sub cel puţin unul din cele şapte valuri ale frumuseţii sale, cel al misterului - care îi oferă şi preţuirea şi nemurirea. Cuminţenia pământului a fost, pentru mine, ceea ce este cu mult mai adânc femeia - dincolo de psihologia dumneavoastră!", spunea Constantin Brâncuşi.
Lucrarea „Cuminţeania pământului" este o operă cu un trecut încărcat, cumpărată în 1911 de inginerul şi iubitorul de artă Gheorghe Romaşcu chiar de la artist. A fost confiscată în 1957 de conducerea comunistă a Muzeului de Artă (odată cu arestarea lui Romaşcu) şi retrocedată după 51 de ani, în urma unui proces îndelungat cu actualul Muzeu Naţional de Artă al României. Din 2012, capodopera face din nou parte din colecţia familiei Romaşcu.
Sculptura este realizată în calcar crinoidal, primul posesor al sculpturii povestind că ştie de la Brâncuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului - grotele Savonnières. Din pricina condiţiilor speciale de conservare, precum şi din cauza costului crescut al întreţinerii operei, fiica colecţionarului a decis să o scoată la licitaţie, pornind de la preţul de 20 milioane euro.