- Etichete LITERATURA
1 martie 1837, Humuleşti - 31 decembrie 1889, Iaşi
a fost un scriitor român, unul din cei patru mari clasici ai literaturii române
Recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveştilor şi povestirilor sale, Ion Creangă este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice Amintiri din copilărie.
Tinereţea lui Creangă este bine cunoscută publicului larg prin prisma operei sale capitale Amintiri din copilărie. În 1847 începe şcoala de pe lângă biserică din satul natal. Fiu de ţăran, este pregătit mai întâi de dascălul din sat, după care mama sa îl încredinţează bunicului matern David Creangă, care-l duce la Broşteni, unde continuă şcoala. După dorinţa mamei, care voia să-l facă preot, este înscris apoi la Şcoala catihetică din Fălticeni ("fabrica de popi"). Aici apare sub numele de Ion Creangă, nume pe care l-a păstrat tot restul vieţii. După desfiinţarea şcolii din Fălticeni, este silit să plece la Iaşi, absolvind cursul inferior al Seminarului teologic de la Socola. Din 1855 până în 1859 urmează cursurile seminarului iar apoi, luându-şi atestatul, revine în satul natal. Se căsătoreşte mai târziu la Iaşi cu Ileana, fiică de preot.
După ce timp de 12 ani este dascăl şi diacon la diferite biserici din Iaşi, este exclus definitiv din rândurile clerului (1872), deoarece "şi-a părăsit nevasta, a tras cu puşca în ciorile care murdăreau Biserica Golia şi s-a tuns ca un mirean", lucruri considerate incompatibile cu statutul de diacon. Ca urmare a excluderii din cler, ministrul Tell îl destituie şi din postul de institutor, însă venirea lui Titu Maiorescu la minister contribuie la renumirea sa pe acest post. A colaborat la elaborarea a patru manuale şcolare. Din 1873 locuieşte în Iaşi, în casa care va deveni cunoscută apoi ca bojdeuca lui Creangă din mahalaua Ţicău. În 1875, îl cunoaşte pe Mihai Eminescu, atunci revizor şcolar la Iaşi şi Vaslui, cu care se împrieteneşte. Între 1875 şi 1883, la îndemnul poetului, scrie cele mai importante opere ale sale.
Bolnav de epilepsie, Ion Creangă moare pe data de 31 decembrie 1889, în bojdeuca sa din Ţicău.
Opera lui Creangă cuprinde poveşti, povestiri, nuvele precum şi romanul autobiografic Amintiri din copilărie. În primul volum postum sunt publicate basme cu un puternic caracter popular, cu un farmec cu totul aparte. O altă etapă a operei lui Creangă o reprezintă anecdotele, povestiri cu dezvoltări lungi, cu o intrigă bine condusă şi cu subiecte inspirate din viaţa cotidiană a epocii sale.
Partea cea mai personală a operei lui Creangă o reprezintă, însă, Amintirile din copilărie. Acest volum i-a stabilit reputaţia de mare prozator. Într-adevăr, alcătuirea meşteşugită a frazei, în care se vede totuşi tonul poporan, scoaterea la iveală a multor provincialisme cu o deosebită putere de expresie, vivacitatea naraţiunii şi sinceritatea cu care povesteşte cele mai intime detalii ale vieţii lui de copil, toate acestea fac din opera lui Creangă una din cele mai însemnate opere ale literaturii române.
Poveşti precum Capra cu trei iezi, Dănilă Prepeleac, Fata babei şi fata moşneagului, Povestea lui Harap-Alb, Ivan Turbincă, Punguţa cu doi bani, Soacra cu trei nurori, povestiri ca Acul şi barosul, Cinci pâini, Inul şi cămeşa, Moş Ion Roată şi Unirea, Păcală, Prostia omenească, Ursul păcălit de vulpe sau nuvele precum Popa Duhu sunt cele mai cunoscute lucrări ale prozatorului.
"În Creangă trăiesc credinţele, datinile, obiceiurile, limba, poezia, morala, filosofia poporului." (G. Ibrăileanu)
Surse :
http://www.neamt.ro/cmj/Creanga/Ion_Creanga.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Creang%C4%83
