„Dada Mea: teatru, poezie și Dada”, eveniment dedicat Centenarului Dada, la ICR Tel Aviv

Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, Editura Transignum din Paris și Asociația Scriitorilor Israelieni de Limbă Franceză organizează joi, 24 noiembrie 2016, ora 18:00, la sediul ICR Tel Aviv, la seara literară cu titlul „Dada Mea: teatru, poezie și Dada”.

Evenimentul va avea loc în limba română și este dedicat celebrării Centenarului Dada.

Participanți:

Moderator și introducere: Marlena Braester, traducătoare, poetă și redactor-șef al Revistei Continuum, membră a Asociației Scriitorilor Israelieni de Limbă Franceză.

Octavian Saiu, critic de teatru și scriitor: „Ultimul dadaist al Europei - de la Tristan Tzara și Marcel Ianco la Eugène Ionesco”

Nicolae Tzone, poet, traducător și director al Editurii Vinea: „Tristan Tzara și poemele sale românești”

Lecturi de poezie - Nicolae Tzone și Marlena Braester

Concomitent, va avea loc la sediu o expoziție de cărți de artă apărute la Editura Transignum din Paris. Expoziția va fi curatoriată de Ioana Tomșa și Wanda Mihuleac, și cuprinde titluri precum: Désert aveugle  ediție franco -ebraică de  M. Braester / I. Scheinmann, Shoah ediție franco-germană- ebraică de F. Caron/ M. Emdadian,  Et nous serons collage ediție franco-ebraică de B. Finkelstein /P. Lucaci, Est-cris ediție franco-română de L. Ilea /W. Mihuleac, Les Eléphantes  ediție franco-engleză de Nimrod /Decebal N, L armoire de textes ediție franco-română de H. Cixous /W. Mihuleac, L'Homme dans le cercle ediție franco-română de M. Vișniec /A. Bădulescu, Verbalisez l'homme approximatif  ediție franceză-  31 poeți și 31 artiști, Ce que disent peut-être les mains ediție franco-italiană-română de Y. Namur, Constantin  ediție franco-spaniolă de  M. Mailat /E. Largo.

„Dimensiunea teatrală, spectaculară a fenomenului dadaist a fost evidentă de la început. O anume vocație a gestului public, înțeles și receptat ca sfidare a tradiției la scenă deschisă, a fost încă de atunci, din 1916, în inima practicilor de avangardă ale mișcării Dada. Legăturile cu predecesorii iluștri, precum Alfred Jarry, sau cu urmașii demni, precum Tom Stoppard, sunt deja foarte cunoscute. Ele compun o adevarată familie dadaistă în teatru, o dinastie de spirite îndrudite prin încrederea în forța teatrală a artei trăite ca prezent absolut. Un nume ilustru, de referință, în această istorie este Eugène Ionesco. Totusi, de prea puține ori a fost remarcată relatia lui profundă cu universul dadaist, relație conturată nu doar prin traducerile sale din Urmuz - contemporanul tragic al lui Dada - ci și printr-o serie de afinități autentice, profunde. Creator al unui limbaj dramatic de o noutate șocantă, primul mare autor al unui teatru numit mai târziu al absurdului, Ionesco a fost, totodată, ultimul dadaist al Europei. Aceasta conferintă va aborda filiațiile care apropie opera dramatică a lui Ionesco de universul dadaist al lui Tristan Tzara și Marcel Ianco. Între origini abandonate și o formă de exil autoimpus, între nevoia radicală de nou și nostalgia artei primitive, între orizonturi identitare paralele, acești creatori născuți în România au impus universalitatea ideii de avangardă. La o sută de ani de la primul manifest al dadaismului, la cincizeci și cinci de ani de la apariția sintagmei „teatrul absurdului", o asemenea retrospectivă prezentată la Tel Aviv devine un act necesar de conștiință culturală.” (Octavian Saiu)

Octavian Saiu este Secretar General Adjunct al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru (AICT) şi Preşedinte al Secţie Române AICT - Teatrologie. A predat la universităţi din România, Noua Zeelandă, Japonia, Hong Kong şi Portugalia. A fost de două ori Visiting Fellow la University of London. A primit Premiul Criticii pentru carte de teatru în 2010 şi Premiul UNITER pentru Critică de Teatru în 2013. Octavian Saiu deține un doctorat în studii teatrale - UNATC „I.L. Caragiale”, un doctorat în literatură comparată - Universitatea din Otago și a participat a programul de post-doctorat în literatură engleză al Universității din Otago.  A susţinut conferinţe şi master-class-uri în Europa, Asia, America, Australia şi Noua Zeelandă. În 2013, 2014 şi 2015, a fost moderator şi conferenţiar în cadrul Programului Oficial al Festivalului Internaţional de la Edinburgh. Din 2004, este Moderatorul Conferinţelor Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, iar din 2014, este Moderatorul Sesiunii de Shakespearologie din cadrul Festivalului Internaţional Shakespeare de la Craiova.

A publicat volumele: În căutarea spaţiului pierdut (Nemira, 2008) / In Search of Lost Space (UNATC Press, 2010), Beckett. Pur şi simplu (Paideia, 2009), Fedra, de la Euripide la Racine, de la Seneca la Sarah Kane (Paralela 45, 2010), Ionescu/Ionesco: un veac de ambiguitate (Paideia, 2011), Posteritatea absurdului (Paideia, 2012), Teatrul e vis (Paideia, 2013), Hamlet şi nebunia lumii (Paideia, 2014), Lecţia, o meditaţie cu şapte teme (Nemira, 2015) şi Hamlet and the Madness of the World (Editura ICR, 2016)

Nicolae Tzone, poet, critic literar și membru al Uniunii Scriitorilor din România, s-a născut la 10 mai 1958, în Malu, jud. Giurgiu. De formaţie ziarist, Nicolae Tzone a renunţat la journalism în favoarea literaturii și a cercetării literare. În prezent este doctorand la Facultatea de Litere a Universității din Bucureşti, cu lucrarea:„Geo Bogza şi avangarda română”. Este editor al revistelor culturale „Aldebaran - caietele Ion Vinea”,  „Incursiuni în avangarda literară şi artistică” şi „Facla literară”. Din anul 1991 este directorul Editurii Vinea, și din 1999 al  Institutului pentru Cercetarea Avangardei Româneşti şi Europene.  

Printre volumele publicate se numără Balkan Aphrodite, ediţie în limba engleză, traducere din română de Sean Cotter şi Ioana Ieronim, ed. Vinea, Colecţia „Vinea international", Bucureşti, New-York, 2006; Manualul de literatură. o carte alcătuită de daniel bănulescu, antologie de versuri (coautor); ed. Vinea, 2004; Rugina timpului oare greşesc dacă o numesc regina timpului, versuri, ed. Vinea, 2004; Nicolae Magnificul,versuri, ed. Vinea, 2000; Am părăsit „groapa cu lei” a pierzaniei pentru a fi, oriunde altundeva, liber şi fericit.... dialog cu Aalexandru Lungu, ed. Vinea, 2004.

Traduceri: Tristan Tzara. Douăzeci şi cinci de poeme / Vingt cinq poemes; Claude Sernet. Commerations/Comemorări; Claude Sernet, Un jour et un nuit / O zi şi o noapte.