Ovidiu Lipan-Țăndărică și Stelu Enache, alături de instrumentiștii lor, vor concerta la Saranda, în Albania, sâmbătă, 19 iulie 2014, de la ora 20.00. Proiectul este organizat de Institutul Cultural Român, prin Direcția Românii din Afara Granițelor și Limba Română, în parteneriat cu Fundaţia Culturală Aromână „Nicolae Iorga” din Saranda, cu sprijinul Ambasadei României la Tirana și al Primăriei din Saranda.
Concertul va avea loc pe Stadionul Jocurilor cu Mâna „Aleko Dajko“ din Saranda și va include piese de pe albumul Bachiţa, pe teme din muzica aromână, interpretate în dialectul aromân. Dintre cele 11 piese, doar două aparţin unor compozitori, restul fiind creaţii colective. Orchestraţiile îi aparţin lui Ovidiu Lipan-Ţăndărică, care a colaborat pentru realizarea acestui program cu solistul aromân Stelu Enache. În deschidere va concerta Nikolin Thano, cunoscut interpret albanez de origine aromână.
Accesul publicului la eveniment este liber.
Conform estimărilor asociaţiilor de aromâni, în Albania trăiesc peste 200.000 de vorbitori de limbă română (aromâni), care constituie aproape 4% din populaţia ţării. Cu toate acestea, aromânii nu sunt recunoscuţi ca minoritate naţională, ci doar ca minoritate lingvistică, motivul invocat de autorităţi fiind lipsa unui stat înrudit. Astfel, aromânii nu beneficiază de emisiuni radio şi tv şi nici de învăţământ de stat în dialectul aromân, iar proiectele culturale şi identitare ale acestora nu beneficiază de susţinerea necesară. Oficialii români au cerut în numeroase rânduri, în cadrul vizitelor și întâlnirilor cu oficiali albanezi, recunoașterea românilor din Albania ca minoritate națională, aromânii din Albania reprezentând ramura sudică a poporului român, iar aromâna un dialect al limbii române.
Institutul Român de la Saranda (Casa Iorga) a purtat încă de la înființare numele întemeietorului său. Casa a fost construită în 1937 pe un teren de aproape 1000 de metri pătraţi pe malul Mării Ionice, la Saranda, pe care Nicolae Iorga (1871 - 1940) l-a primit în dar din partea regelui Zogu, drept recunoștință pentru redactarea primei Istorii a Albaniei, alcătuită de academicianul român și publicată în 1919. Istoria a fost scrisă în urma unor cursuri pe care profesorul Iorga le-a ținut la Universitatea din București și care au fost utilizate ca material documentar de delegația albaneză la Conferința de pace de la Londra din 1919, unde a susținut cauza independenței și a recunoașterii pe plan internațional a Albaniei și a granițelor ei. Iorga a cedat acel teren statului român, cu condiţia de a se construi acolo o clădire care să servească drept institut de studii arheologice. România a acceptat şi a construit un institut la Saranda, care a funcţionat până în anul 1940. Ulterior, România a fost deposedată de această proprietate, iar acum acest subiect a fost abordat din nou chiar recent în discuţiile bilaterale dintre cele două state, subliniindu-se importanţa finalizării rapide a procesului de retrocedare a Casei Iorga din Saranda (proprietate a statului român naţionalizată după instaurarea regimului comunist în Albania şi vândută de autorităţile albaneze unei persoane private după căderea regimului totalitar în 1991).
Tot lui Nicolae Iorga, Albania îi datorează descoperirea în 1915 a primului document în limba albaneză, în fondul Bibliotecii Laurenziana din Florența (Italia), și anume o formulă de botez, probabil un text liturgic scris de episcopul de Durrës, Pal Engjëlli (1416 -1470).
