Ia românească în pictură

Matisse si ia românesca

Sursă de inspiraţie a multor pictori, ia romănească a avut o carieră internaţională. Henri Matisse (1869 - 1954) este pictorul francez care a făcut celebră ia romănească. Picura lui care o putem găsi astăzi in Muzeul Pompidou din Paris a devenit simbolul identităţii romăneşti şi în mod particular a feminităţii romăneşti. Matisse desăvârşeşte în aprilie 1940 „La Blouse Roumaine“, după o muncă asiduă de 6 luni şi de un lung process de simplicare. Fuziunea liniilor, culorile tari care se armonizau au creat un tablou care avea să aducă în atenţia lumii superba ie românească, pe care o purtaseră cu atâta mândrie reginele şi prinţesele Casei Regale a României.

Matisse a avut o collecţie intreagă de bluze tradiţionale pe care le primise cadou de la Theodor Pallady, unul dintre cei mai celebri pictori, cu care a fost prieten multi ani.

Henri Matisse, La Blouse Roumaine, 1940, Musée National d'Art Moderne, Paris

Ia reprezentată de pictorii români

În România, ia și costumul tradiţional românesc se regăsesc în numeroase reprezentări cu subiecte istorice, dar și legate de satul și ţăranul român. De remarcat felul în care bluza românească contribuie la definirea identităţii naţionale de-a lungul unor evenimente istorice importante pentru formarea statului român: Constantin Daniel Rosenthal (1820-1851) sau Theodor Aman (1831—1891) au făcut din ia românească simbolul României revoluţionare de la 1848 sau a Unirii principatelor din 1859.

Theodor Aman, Unirea Principatelor/l’Union des Principautés roumaines, 1859, Musée national d’art de Bucarest

Constantin Daniel Rosenthal, România revoluţionară/La Roumanie révolutionnaire, 1850, Musée national d’art de Bucarest

Pentru portretul alegoric România revoluţionară, realizat la Paris în anul 1850, Rosenthal şi-a luat drept model pe Maria Rosetti, englezoaica ajunsă prima ziaristă din România, soţie a lui C.A. Rosetti.
Gheorghe Tattarescu (1820-1894), pictor neoclasic și revoluţionar pașoptist, folosește și el bluza românească pentru o reprezentare alegorică și idilică a identităţii naţionale. 
Registrul rural deci, și tema iei românești sunt prezente în lucrările pictorilor români din a doua jumătate a secolului XIX și până la sfârșitul perioadei interbelice.

Nicolae Vermont (1866-1932), Paysanne cousant/Ţărăncuţă cosând, 1929

Pasionat sincer de lumea satului românesc, Nicolae Grigorescu așează bluza românească într-o lume idilică a mediului rural în lucrări, sincrone stilistic cu lumea artistică europeană, influenţate de impresionismul francez și Scoala de la Barbizon.
Registrul tematic rural continuă să scoată în evidenţă reprezentarea iei și în operele lui Nicolae Vermont, Tonitza, Stefan Dimitrescu, Camil Ressu ori Ion Theodorescu-Sion, oglindind « ismele » epocii (semănătorism, poporanism, tradiţionalism) cu o viziune mai sumbră, care se îndepărtează de privirea idilică, bucolică a lumii rurale românești.

Nicolae Grigorescu (1838-1907), Paysanne de la région de Muscel/Tărancă din Muscel

Nicolae Grigorescu (1838-1907), Paysanne filant/Tărancă torcând

Camil Ressu (1880-1962), Deux paysannes/Douaă ţărănci, Muzeul de arta Casa Simian, Ramnicu

Francisc Sirato (18777-1953), Paysannes de Dolj/Tărănci din Dolj, 1926

Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), Composition aux motifs roumains/Compoziţie cu motive românești

Ia românească în trei lucrări mai puţin cunoscute

Trei lucrari mai putin cunoscute vin sa completeze mica noastra trecere in revista a reprezentarii iei in pictura. Este vorba despre lucrarea lui Auguste Renoir, La jeune femme roumaine, pictata de artist in 1914 si, de asemenea, de doua panze - a pictorului american Frederick Arthur Bridgman si a polonezului Franciszek Teodor Ejsmond, executate respectiv in 1885 si in 1882.

Pierre-Auguste Renoir - La jeune femme roumaine, 1914, collection privée, Etats-Unis

Frederick Arthur Bridgman (1847-1928), Dame roumaine, 1882, Musée des Beaux-arts de Boston

Franciszek Teodor Ejsmond (1859-1931), Jeune fille roumaine/Romanian_Maiden, 1885