Claudine de Rodolphe Berger
Sala Bizantină, Hôtel de Béhague, Reşedinţa Ambasadorului României în Franţa
123 rue Saint-Dominique, Paris 75007
30 iunie 2015, 20:00
Intrarea este liberă cu rezervare şi confirmare obligatorii la 01 47 05 15 31 sau institut@institut-roumain.org
Distribuţie:
Clémentine Decouture - Claudine
Sabine Revault - Luce
Marie Kalinine - Mélie
Mariamielle Lamagat - negresa
L'Oiseleur des Longchamps - Renaud
Antonel Boldan - Domnul Mario
Vlad Crosman - un servitor, un savant
les Essenti'Elles - ansamblu vocal
Franck Villard - pianist - şeful coralei
Opereta "Claudine", în 3 acte, a fost pusă în scenă pentru prima oară în 1910 la Théâtre du Moulin-Rouge din Paris. Este inspirată de scrierile despre Claudine, o adolescentă în curs de maturizare, ale lui Colette, scrise la începutul secolului trecut (1900-1903).
Colette și România
Legăturile lui Colette cu România încep odată cu debutul său ca jurnalistă. La sfârșitul anului 1910, la momentul creării operetei Claudine, Colette simte nevoia de a se reînnoi și de a-și cuceri independența financiară, condiție, după părerea ei, a libertății femeii. Alegerea va fi jurnalismul. În decembrie, ea începe o colaborare cu cotidianul Le Matin, unul dintre cele patru ziare majore ale epocii. La început cu acoperirea anonimatului, apoi semnate cu numele său, apar articole de știri care reflectă talentele acesteia de reporter.
Unul dintre marile succese ale lui Colette, după Primul Război Mondial, este datorat reginei României. Foarte populară în Franța datorită curajului arătat în timpul războiului, regina vizitează Franţa în 1919. Foarte probabil, ea a ajuns la Paris în 5 martie. Reporterii și fotografii se adună în număr mare și Colette știe că are puține șanse de a fi în măsură să se apropie de regină. Împreună cu Roger Mathieu, fotograf, aceasta se postează pe traseul trenului și profită de o încetinire la Laroche-Migennes pentru a se urca în tren. Dimineaţa următoare, pe scările trenului, Colette negociază, convinge, şi seduce personalul trenului, apoi ajunsă la regină, o convinge să îi acorde un interviu. Articolul apare în ziua următoare în Le Matin cu un titlu nietzschean "Aşa grăit-a regina României în trenul special ce a adus-o ieri dimineaţă la Paris".
Acest episod va fi începutul unei lungi prietenii dintre Colette şi regină, ca și al unor călătorii frecvente în România, în special în anii 1920. Călătoriile pe care Colette le face în România sunt dovada bunei primiri a operei sale din partea publicului român. La București, Colette este aşteptată de chiar reprezentantul Franței, şi găzduită la cel mai modern şi elegant hotel, Athenée Palace. La Ateneul Român, în prezența reginei-mamă Maria, Colette susţine conferința "În sală și pe scenă". După conferinţă, Asociaţia Scriitorilor Români organizează un banchet în cinstea ei. Horia Furtună (1888-1952), poet, dramaturg și scriitor român, ţine cu această ocazie un discurs în franceză care trădează marea admiraţie şi afecţiune pentru Colette.
Punerea în scenă, în parteneriat cu Institutul Cultural Român de la Paris, a operetei Claudine, este încă un semn al legăturilor dintre autoare şi România. Claudine este o adaptare în versiune de operetă a unuia dintre cele mai mari succese literare ale lui Colette; reprezentaţia de la Sala Bizantină este o premieră pentru publicul francez, deoarece această operetă nu a mai fost interpretată pe scenă de mai bine de un secol, astfel încât oricine vede astăzi pentru prima oară acest spectacol (aşa cum ICR Paris a oferit acelaşi lucru publicului cu spectacolul Nausicaa).
Directorul artistic al acestei manifestări este baritonul L'Oiseleur des Longchamps.
