Institutul Cultural Român de la Paris celebrează primăvara și ziua de 1 Martie !
Sărbătoarea Mărțișorului
Haideți să descoperim împreună creațiile Luminiței Liboutet, ale Adrianei Sîrbu (originare din sudul României), dar și mărțișoarele create de Lea Chirinciuc (Republica Moldova), sau cele, inedite, create de Cristina Sandor, din bucăți de cărbune din ultimul transport din mina Petrila (sud-vestul României), mină închisă în 2012.
Orare:
Vineri, 28 februarie, de la 16 la 20h
Sâmbătă 29 februarie, de la 16 la 20h ; ateliere de creație pentru copii, de la 14 la 16h
Duminică, 1 martie, de la 12h30 la 15h ; ateliere de creație pentru copii, de la 10h30 la 12h30
Unde :
Institutul Cultural Român de la Paris, 1 rue de l'Exposition, 75007 Paris
Intrarea este liberă.
Ce este Mărțișorul ?
O broșă pe care ați agățat-o la guler celebrează venirea primăverii. Ea este compusă dintr-un fir împletit roșu (simbolizând iarna) și alb (simbolizând primăvara), un talisman înconjurat de mici obiecte confecționate din ceramică, sticlă, metal sau lemn.
De 1 martie bărbații oferă fetelor dar și femeilor un mărțișor, despre care se spune că ar avea un rol protector, aducând fericire și noroc celei care îl poartă.
Practicile culturale asociate zilei de 1 martie se compun din tradiții care sunt transmise din vremuri de demult pentru a celebra astfel venirea primăverii. Această practică grantează venirea primăverii și plecarea iernii. Prima zi de primăvară era deja sărbătorită astfel deja cu 8000 de ani în urmă, dacă este să credem descoperirile arheologice. Pe timpul dacilor, mărțișorul era confecționat din pietricele pictate în roșu și alb, trase printr-un fir. Etnologii au descoperit interpretări ale mărțișorului în civilizația antică, atribuindându-i încă de pe atunci o descendență directă din simbolurile zeului războiului, Marte, dat fiind faptul că în zilele idelor lui Marte, atunci când zăpada încă nu se topise în tot Imperiul Roman, puteau redemara campaniile militare. Roșul și albul semnifică deci, în acea epocă, vitalitatea și victoria, pe de o parte, și purificarea și renașterea, pe de altă Parte. Apoi, se spune că firul împletit în cele două culori este un puternic talisman împotriva deochiului, dar și un semn de candoare.
Mărțișorul este legat, în cultura populară, de legenda babei Dochia, personaj emblematic al iernii. Ar fi legat deci de un scenariu ritualic de reînnoire a timpului, de moarte și de renaștere simbolică a Dochiei. Potrivit unor tradiții, firul ar fi fost astfel împletit de bătrână din dezamăgirea faptului că tocmai observase, pe când își scosese turma cu oi la păscut, că iarna nu plecase de tot.
Inseparabil de tradiția Dochiei din Carpați, mărțișorul constituie deci o străveche tradiție romană, atestată în toate zonele locuite de români și aromâni, tradiție pe care o regăsim de altfel și la alte popoare din centrul și sud-estul Europei.
Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie sunt incluse de UNESCO, din decembrie 2017, pe lista patrimoniului cultural imaterial al umanității.
