Proiecție de film la Accademia di Romania in Roma: Femeile în rezistența anticomunistă

În strânsă legătură cu expoziția „Dușmance ale poporului” – dedicată femeilor victime ale regimului comunist, joi 13 martie, ora 16.00, Accademia di Romania in Roma în colaborare cu proiectul „Revoluția modelelor” și Asociația Dacia, vă invită la o după-amiază de film pentru păstrarea vie a memoriei.

În prezența regizorilor români, vor fi proiectate lung-metrajul „Binecuvântată fii închisoare” (2002) în regia lui Nicolae Mărgineanu și documentarul de scurt-metraj „Eroinele Nucșoarei” în regia Cristinei Chirvasie, despre femeile care au sprijinit sau au activat efectiv în grupul de rezistenți anticomuniști din Munții Făgăraș.

„Binecuvântată fii închisoare” este adaptarea cinematografică a textului autobiografic “Bénie sois-tu, prison”, a scriitoarei Nicole Valéry-Grossu. Tânăra intelectuală Nicoleta este arestată pentru că este nepoata maternă a lui Iuliu Maniu, președintele Partidului Național Țărănist și prizonier politic după 1947. Filmul a fost distins cu premii naționale și internaționale, precum Premiul pentru cea mai bună contribuție artistică și Mențiunea specială a Juriului Ecumenic la Festivalul Mondial de Film de la Montreal din 2003.

Ambele filme reprezintă un omagiu adus bărbaților și femeilor care au luptat și au rezistat cu curaj, solidaritate și compasiune împotriva persecuțiilor unui regim liberticid. Mărturiile lor sunt un exemplu de forță și rezistență, un mesaj de speranță și iubire, de lumină pentru vremurile noastre.

Alături de ce doi regizori Cristina Chirvasie și Nicolae Mărgineanu, vor fi prezente actrița Maria Ploae, protagonista filmului, și producătoarea Grațiana Lăzărescu. Cristina Chirvasie este, de asemenea, directoarea proiectului „Revoluția modelelor”.

După proiecția filmelor va avea loc o dezbatere cu invitații, la care publicul este invitat să intervină cu întrebări și observații.

Evenimentul va avea loc în Sala de Conferințe a Accademia di Romania in Roma.

Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.

Nicolae Mărgineanu s-a născut la Cluj, în data 25 septembrie 1938, fiu al psihologului Nicolae Mărgineanu, profesor la Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj, care a petrecut 16 ani în închisorile comuniste, între 1948 – 1964, fiind acuzat de înaltă trădare pentru că însoțise membrii Comisiei Aliate de control din partea americană pentru a pleda în favoarea retrocedării Ardealului României. N. Mărgineanu a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică "Ion Luca Caragiale" din București, secţia Imagine, în anul 1969. După 1989 a realizat o serie de filme şi de documentare despre cei care au suferit în închisorile comuniste. Este câștigător a numeroase premii și mentiuni la diverse festivaluri de film naționale și internaționale.

Primele filme a căror regie o semnează au fost: „Mai presus de orice” (1978), în colaborare cu Dan Piţa; „Un om în loden”, premiul ACIN 1979; „Ştefan Luchian” (în colaborare cu Iosif Naghiu, 1981); „Întoarcerea din iad” (şi scenarist, în colaborare cu Petre Sălcudeanu, 1983) Ştefan Luchian” (1981, premiul CIDALC la Festivalul Internaţional de Film de la Karlovy Vary). În 1986 a regizat filmul „Pădureanca”, inspirat din nuvela omonimă a scriitorului Ioan Slavici (Premiul de regie la Festivalul Naţional al Filmului de la Costineşti). Au urmat filmele „Flăcări pe comori” (1987) şi „Un bulgăre de humă”. După 1989 au urmat peliculele „Undeva în Est” (1990), la care semnează şi scenariul, în colaborare cu Augustin Buzura, şi „Priveşte înainte cu mânie” (1992). Pentru filmul „Undeva în Est” a obţinut premiul Uniunii Cineaştilor din România (UCIN) în 1991, pentru scenariu. Documentarul ”Enescu – la răspântie de vremi”, a cărui regie este semnată de Nicolae Mărgineanu, iar scenariul de Ada Brumaru, prezintă viaţa şi opera lui George Enescu (premiul Fundaţiei Jora, 1996); „Faimosul paparazzo” (1999, Premiul special al juriului UCIN); „Binecuvântată fii, închisoare” (2002); „Logodnicii din America” (2007); „Schimb valutar” (2008).

Din seria de filme documentare despre martirii închisorilor comuniste a căror regie este semnată de Nicolae Mărgineanu amintim: „Demascarea” (2011), un documentar de 70 minute despre „fenomenul Piteşti”, după un scenariu scris de Alin Mureşan, care se bazează pe relatările unor supraviețuitori ai închisorilor din perioada comunistă; „Patru feluri de a muri” (2011), după un scenariu semnat de Marius Oprea; „Supravegheat de Securitate în anii '70-'80”; „Arhitectura şi puterea”; „Poarta Albă”; „George Manu, Rectorul din Zarca Aiudului'”. În 2013 a realizat filmul documentar „Părintele Arsenie Boca în duh şi adevăr”, urmat în 2016 de „Întâlniri cu un sfânt: Părintele Arsenie Boca”. În 2018, a regizat filmul Fals tratat de mântuire a sufletului”, al cărui scenariu este semnat de Bogdan Adrian Toma. Semnează, de asemenea, regia filmului ”Cardinalul”, în 2019. În 2014, la a opta ediţie a Galei Premiilor Gopo, regizorului Nicolae Mărgineanu i-a fost decernat Premiul pentru întreaga activitate.

Maria Ploae,actriță, s-a născut la 19 februarie 1951 şi a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti în 1975, potrivit volumului "1234 cineaşti români: Ghid bio-filmografic" (Editura Ştiinţifică, 1996). De-a lungul impresionantei sale cariere, ce se întinde pe mai bine de patru decenii, a jucat pe scena Teatrului de Comedie, la Teatrul Mic şi la Teatrul Foarte Mic, a fost distribuită în peste 40 de lungmetraje şi a strălucit în roluri memorabile alături de nume mari ale cinematografiei române, conform tiff.ro şi cimec.ro.

A debutat în cinematografie încă din facultate, fiind remarcată de Sergiu Nicolaescu, care a distribuit-o în filmul "Un comisar acuză", din 1974, potrivit tiff.ro. În acelaşi an, a apărut în "Fraţii Jderi", în regia lui Mircea Drăgan. Printre filmele în care a jucat se numără pelicule regizate de Andrei Cătălin Băleanu ("Muntele ascuns", 1974), David Reu ("Cercul magic", 1975), Mircea Veroiu ("Dincolo de pod", 1975; "Mânia", 1977; "Așteptând un tren", 1982), Mircea Moldovan (comedia "Toamna Bobocilor", 1975 - pelicula care a şi consacrat-o; "Pintea", 1976; "La răscrucea marilor furtuni", 1980; "Mireasma ploilor târzii", 1984), Virgil Calotescu ("Drumuri în cumpănă", 1978), Gheorghe Naghi ("Dumbrava minunată", 1980), Elisabeta Bostan ("Promisiuni", 1985, pentru care a câştigat Premiul de interpretare la Costineşti; "Desene pe asfalt", 1988; "Campoiana", 1989), Horea Popescu ("Cuibul de viespi", 1986) sau de Nicolae Mărgineanu, care i-a devenit şi partener de viaţă ("Ştefan Luchian", 1981; "Întoarcerea din iad", 1983; "Un bulgăre de humă", 1989; "Undeva în Est", 1990; "Faimosul Paparazzo", 1999; "Binecuvântată fii, închisoare", 2002 - pentru care a primit, în 2003, Premiul pentru interpretare feminină al Uniunii Cineaştilor din România; "Logodnicii din America", 2007; "Poarta Albă", 2014; "Fals tratat de mântuire a sufletului", 2018; "Cardinalul", 2019). În 2002, a fost decorată cu Ordinul naţional Pentru Merit în grad de Cavaler "pentru devotamentul şi harul artistic puse în slujba teatrului românesc, cu prilejul împlinirii a 150 de ani de existenţă a Teatrului Naţional din Bucureşti". În 2020, a primit Premiul de Excelenţă la cea de-a 19-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF).

Cristina Chirvasieeste regizor de teatru și scriitoare. Regizoarea Cristina Chirvasie este coordonatoarea seriei de filme documentare și cărți: Revoluția modelelor.

Grațiana Lăzărescu estescriitoare și producător de film și de televiziune.