Programul CANTEMIR // Visiting Recent History

Visiting Recent History,un proiect organizat de MATCA artspace din Cluj-Napoca (RO), urmărește prezentarea unei expoziții colective care va avea loc la ȚOL Artist Run Space și o discuție cu public la Zpațiu (Casa Zemstvei), în Chișinău. Proiectul conectează țări care împart granița cu România sau țări care au trecut prin tranziții sau schimbări de regim în anul 1989 – de-a lungul unui itinerar abordat atât fizic, cât și imaginar – conceput pentru a pune la dispoziție oportunități de cercetare pentru artiști și artiste, în cadrul unui proiect inspirat de tranziții, mutații și „trecutul continuu” al culturii central-est-europene. Tema întregului proiect este problematizarea paradoxurilor care stau la baza conceptului de libertate.

În urma unui apel care a fost deschis pe durata lunii Iulie, numit Rezidențe în mișcare* – echipa de proiect a selectat 5 aplicații care au fost dezvoltate de către artiștii selectați până în prezent. S-au deplasat în mobilități de cercetare Clara Caradimu și Teodor Georgescu – Rep. Moldova; Lorena Cocioni – Bulgaria; Teona Galgoțiu – Germania; Győrfi Kata – Ungaria; Anio Ciutac și Marco Verhoogt – Cehia și Slovacia. Parte din rezidenți vor participa pe data de 18 septembrie la o discuție publică găzduită de Asociația Oberliht la Zpațiu, discuție urmată de muzică și socializare în Grădina Stalker din curtea Casei Zemstvei. În cadrul acestui eveniment, echipa MATCA artspace va prezenta activitatea mai mult sau mai puțin recentă, iar parte din artiștii prezenți vor prezenta cercetarea lor din cadrul Rezidențelor în mișcare, sau vor vorbi despre practica lor.

Visiting Recent History – discuție publică
Miercuri, 18 septembrie 2024, ora 19:00-23:00
Zpațiu / Grădina Stalker (Casa Zemstvei, str. Al. Șciusev nr. 103, Chișinău)
Cu Alexandra Mocan, Matei Toșa, Anio Ciutac, Kata Győrfi, Clara Caradimu & Teodor Georgescu, Gergely István, Alexandru Muraru
Program muzical cu Cezar Cîmpeanu, Alexandra Mocan și alți invitați

Expoziția de la ȚOL Artist Run Space, care se va deschide publicului pe data de 20 Septembrie, are două moduri prin care include contribuțiile artistice în spațiul expozițional: va cuprinde cele 5 contribuții dezvoltate în cadrul apelului Rezidențe în mișcare și contribuțiile a încă 6 artiști/duo-uri artistice: Mihai Grecu, Roberta Curcă, Vlad Olariu, Alexandru Mihai Budeș & Lisa Marie Schmitt, Tudor Pătrașcu, Istvan Gergely, Alexandru Muraru. În timpul vernisajului, de la ora 20.00, va avea loc și o proiecție video în curtea ȚOL Artist Run Space cu lucrări ale artiștilor Mihai Grecu, Lisa Marie Schmitt și Alexandru Mihai Budeș.

RE:Visiting Recent History – expoziție de grup
Artiști și artiste: Anio Ciutac & Marco Verhoogt, Teona Galgoțiu, Lorena Cocioni, Kata Győrfi, Clara Caradimu & Teodor Georgescu, Mihai Grecu, Roberta Curcă, Vlad Olariu, Alexandru Mihai Budeș & Lisa Marie Schmitt, Tudor Pătrașcu, Gergely István, Alexandru Muraru
20.09.2024 – 03.10.2024
Vernisaj: Vineri, 20 septembrie, ora 18.00
Proiecție video: Vineri, 20 septembrie, ora 20.00
ȚOL Artist Run Space, str. Mitropolit Vaarlam 50, Chișinău

Într-un context în care deplasările cetățenilor români în afara țării erau rar posibile înainte de 1989, actul de a călători dincolo de graniță are un rol conceptual în structura proiectului și în relație cu tema „Libertate”. Conectarea cu Republica Moldova, de asemenea, nu este întâmplătoare – este aleasă expunerea a 11 artiști și artiste într-un stat în care libertatea este un construct care marchează puternic identitatea acestui loc, atât în strânsă legătură cu istoria ultimelor decenii, cât și cu fragilitatea și proximitatea față de războiul din Ucraina.

*Rezidențe în mișcareoferă context pentru explorarea zonelor din Europa Centrală și de Est și relația acestora cu libertatea în ultimii 35 de ani. Prin examinarea aspectelor paradoxale care stau la baza libertății, căutăm contribuții care să investigheze aspectele care încă nu sunt rezolvate în ceea ce privește acest subiect. Posibile teme de reflecție includ societatea din Europa Centrală și de Est reflectată prin prisma capitalismului, a puterii politice și de consum, moduri de a locui și gentrificare, conflicte politice actuale, migrație, muncă/exploatare, educație, minorități, solidaritate, condiția femeii în societatea central-est-europeană, sisteme corupte care creează un cadru sigur în care puterea politică poate să existe, etc. Sunt chestionate în acest context paradoxuri ale conceptului de libertate în spațiul european, în special în țările care împart granița cu România, sau țări care au trecut prin revoluții în anul 1989.

Rezidențe în mișcare a invitat artiști și artiste să propună subiecte de cercetare care pot fi aprofundate prin deplasare, într-un context în care fiecare aplicant are libertatea de a alege durata, locul și subiectul cercetării sale individuale.

// Visiting Recent History, un proiect care investighează relația dintre libertate și schimbările recente care au avut loc în istoria comună a țărilor central-est-europene. Proiect inițiat de Alexandra Mocan și curatoriat împreună cu Matei Toșa.

BIO // RO

Teona Galgoțiu (n. 1998, București) este cineastă și scriitoare. A participat la festivaluri internaționale prestigioase, precum Sarajevo, Oberhausen și Ji.hlava. Scrierile sale au fost publicate în Zona Nouă, Dragă Virginia și Lighthouse Literary Journal. Din 2014, este implicată în Super Festival, dedicat educației tinerelor prin artă, și a fondat platforma Gura Mare, care a câștigat Premiul „Experiment Poetic”. Volumul său de poezie, Îmi întorc privirea și totul dispare, lansat în 2020, a primit Premiul Iustin Panța pentru debut și Premiul ARCCA pentru Cartea de Poezie a Anului. Cea mai recentă piesă de teatru a sa, Pot să adorm doar dacă îmi imaginez că ninge, va fi pusă în scenă la Teatrul Național din Sibiu și la Teatrul din Essen. În 2023, a câștigat Premiul pentru „Cel Mai Bun Film Scurt” la Premiile Gopo pentru filmul său ”Vreau să sparg sera”.

Kata Győrfi este o poetă maghiară și dramaturg bilingv din România, activă de peste zece ani. În 2019, a publicat volumul de poezii Te alszol mélyebben, nominalizat la premiul literar György Petri și printre primii zece la Bursa literară Péter Horváth. Din 2017, piesele sale de teatru au fost jucate și traduse în limbile română și maghiară. Poezia ei explorează o lume post-apocaliptică, iar dramele sale se concentrează pe singurătate și pe cei care nu se integrează în societate. Are studii în filosofie, estetică și teoria teatrului, fiind interesată de fenomenologia teatrală și post-absurd. În prezent este reprezentată de Jelenkor Kiadó în Ungaria.

Marco Verhoogt este un fotograf interesat de utilizarea fotografiei atât ca mediu pentru a reține și observa realitatea, cât și ca mijloc poetic de a fragmenta și rearanja realitatea în povești, poezii și eseuri fotografice. A studiat fotografia documentară la Royal Academy of Art din Haga, ceea ce i-a dezvoltat atât abilitățile tehnice, cât și capacitatea de a structura și integra un proiect. Nu este interesat în mod special de "lumea artei" sau de "lumea fotografiei", ci caută intersecțiile dintre lumea pe care o împărțim și puterea fotografiei, alături de limbajele culturale, de a interveni constructiv, considerând această abordare o miză critică.

Anio Ciutac este o arhitectă, absolventă a facultății din Cardiff, pasionată de integrarea arhitecturii într-un context multidisciplinar, prin cercetare și colaborare. Este atrasă de zonele de fricțiune istorică, unde amintirile personale se împletesc cu experiențele colective. Vede orașele, satele și spațiile liminale ca manifestări directe ale comunităților. Pentru Anio, arhitectura nu se limitează la crearea de structuri, ci este definită de relația dintre loc, societate și locuitor, arhitecta fiind puntea de legătură între acestea.

Lorena Cocioni (n. 1995) trăiește și lucrează în București. Practica sa artistică explorează simțurile corpului și ritualurile zilnice, cum ar fi spălatul, pieptănatul, îmbrăcarea și îngrijirea corpului. Folosind materiale diverse precum pene, săpunuri de toaletă, sticlă și metal alături de ceramică, creează lucrări fragile, dar consistente, evocând un trecut antic și un viitor incert. Cercetarea sa recentă se concentrează pe feminitatea ca dualitate a spațiilor interioare și exterioare, analizând femeile ca producătoare de spectacol sau ca spectacol în sine de-a lungul istoriei.

Clara Caradimu (n. 2001) și Teodor Georgescu(n. 1999) sunt un duo artistic din București. În diferitele lor colaborări au abordat teme ce explorează rolurile de gen și intersecția dintre planul real și cel oniric, lucrând atât cu mediul foto și video, cât și cu sculptura și instalația. Ei împart un atelier în cadrul Atelierelor Scânteia, unde gestionează împreună “la fereastră”, un spațiu hibrid dedicat desfășurării proiectelor tinerilor artiști.

Roberta Curcă lucrează cu desen, fotografie, obiecte și cărți de artist. În lucrările sale, folosește o formă de investigație sistematică pentru a analiza structuri, imagini sau obiecte care descriu sau prezintă în mod subversiv relația omului atât cu spațiul construit, cât și cu cel natural, și implicațiile psihologice, sociale, politice sau ecologice ale acestei relaționări. A studiat la Universitatea Națională de Arte din București, la Departamentul de Arte Grafice, și este în prezent doctorandă la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii (CESI) din București. Proiectele sale de documentare vizuală includ arhive fotografice online, cum ar fi conturile de Instagram @border_marks_archive și @tiles.and.tiles.

Gergely István a început studiul viorii la vârsta de 7 ani la Colegiul de Muzică Sigismund Toduță din Cluj-Napoca și a continuat la Academia Națională de Muzică Gheorghe Dima, unde a aprofundat studiul viorii și a studiat compoziția cu profesorul Cristian Misievici. A compus numeroase lucrări, printre care cvartetul de coarde „4D-sonances”, trio-ul „Hommage à trois” (Premiul special la concursul internațional Sigismund Toduță 2017), „(Dés)accords” pentru violă și orchestră de coarde, și „Subversive connections” pentru două viori și pian. Începând din 2020, s-a dedicat muzicii electronice, activând ca DJ (Sonocrat) și participând în diverse proiecte ca producer și compozitor.

Tudor Pătrașcu (b. 1979) este un artist vizual din Iași, cunoscut pentru activitatea sa cu duo-ul artistic ANTICAMERA (2014 – 2021). În practica sa artistică, desenul joacă un rol esențial ca instrument cognitiv, fiind legat de o metodologie bazată pe arhive. Lucrările sale abordează teme precum memoria personală și colectivă, politica, războiul și criza. Expoziții selectate: „Occupy Art Festival | Occupy #3 NETWORKS”, New York (2022); „Future Collection”, apARTe Gallery, Iași (2021); Black-and-White Biennial, Museum of Art, Satu Mare; „Virus Diary”, White Cuib Gallery, Cluj-Napoca (2020); „Show off 2”, MATCA artspace, Cluj-Napoca (2019); Biennale Jeune Création Européenne, Montrouge, Franța (2019); „BOOKS + PAPERS II”, Christine König Gallery, Viena (2019); „Memory as Vision”, Cluj Cultural Center, Cluj-Napoca (2018); „Transcultural Emancipation”, FLUC, Viena (2018); „Flag Down The Flag”, Art Encounters Foundation, Timișoara (2018).

Mihai Grecu este artist plastic multimedia, regizor și producător de film, născut în Romania în anul 1981. În momentul de față locuieste în Franta, unde și-a finalizat studiile la Fresnoy Studio of Contemporary Arts. Recurente în lucrările sale sunt teme care reflectă asupra dezastrelor naturale, asupra catastofelor, dezintegrării, sau asupra subconștientului, dominat de alegorii politice. O stare de liniște, de contemplare, e prezentă de obicei în lucrările sale ce utilizează noile tehnologii în vederea generării unor posibile noi teritorii de desfășurare a existenței – scenografiate sublim și seducator, dar în același timp – mizere în dedesubturile lor.

Alexandru Muraru (n. 1990) trăiește și lucrează în Cluj-Napoca. A studiat Pictura și Istoria (Arheologie) în Cluj-Napoca și este membru co-fondator al MATCA artspace. Unul din lucrurile care îl preocupă cel mai tare în lucrările sale vizuale e căutarea unei coerențe ale lumii imediate și identificarea unor canale conceptuale prin care sa poată rezuma adevăruri științifice. Astfel, picturile, desenele sau instalațiile produse de el își găsesc fundamentala sursă de inspirație derivând din trecutul istoric recent, science-fiction și din literatură. Nu în ultimul rând, caută să transmităemoții, ironie și convingeri personale prin intermediul limbajului vizual – de cele mai multe ori dintr-o poziție critică față de societate, dogme și sisteme.

Vlad Olariu - Născut în 1983, Roman, România / trăiește și lucrează în Cluj, România. Vlad Olariu se dedică în principal sculpturii și instalației. Lucrările sale sunt construite în jurul ideilor de monumentalitate și eroism. Alternează între eroism și antieroism, monument și anti-monument, capodoperă și anti-capodoperă punând în discuție semnificații politice, istorice, sociale sau individuale.

Alexandru Mihai Budeș (*1992 la Sebeș, România) a studiat Teoria și Istoria Artei la Universitatea Națională de Arte din București și a continuat cu un master în Arte Plastice/Sculptură, finalizând cu o bursă la Hochschule der Bildenden Künste Saar din Saarbrücken. A participat la diverse programe de rezidență pentru artiști, inclusiv la Cité Internationale des Arts Paris (2019) și Institutul DEPO din Istanbul (2022). Lucrările sale au fost expuse la Muzeul Național de Artă Contemporană MNAC din București și la Institutul Cultural Român din Paris. Recent, a primit bursa de cercetare de la Departamentul pentru Cultură și Coeziune Socială al Senatului din Berlin. Alexandru Mihai Budeș trăiește și lucrează în Germania și România.

Lisa Marie Schmitt (*1991 în Trier, Germania) a studiat Arte Plastice la Hochschule der Bildenden Künste Saar din Saarbrücken. După absolvire în 2017, a urmat o rezidență la Cité Internationale des Arts Paris, finanțată de Künstlerhaus Schloss Balmoral. A primit mai multe burse, inclusiv Stipendiul GLOBAL de la Departamentul pentru Cultură și Europa al Senatului din Berlin (2021) și Stipendium Neustart Plus de la Stiftung Kunstfonds (2023). Lucrările ei au fost prezentate în expoziții precum Muzeul Arp Rolandseck, Kunsthalle Mannheim, Brücke-Museum Berlin și Galerie Bernau. Lisa Marie Schmitt trăiește și lucrează în Germania și România.

ȚOL Artist Run Space este un spațiu dedicat artei contemporane din Chișinău, fondat în august 2023. Acesta susține artiști din Republica Moldova și diaspora, oferindu-le o platformă de dialog artistic și ideatic. Pe parcursul primului an de activitate, ȚOL a organizat nouă expoziții – șapte personale și două de grup – explorând diverse practici artistice și tehnologii. Spațiul promovează arta contemporană și își propune să stimuleze interesul publicului local pentru aceasta, funcționând ca un laborator de cercetare și explorare artistică în contextul cultural din Chișinău.

Asociaţia Tinerilor Artiști Oberliht este organizaţie neguvernamentală, binevolă, neafiliată politic, constituită în formă de Organizaţie Obştească de Tineret, care urmăreşte beneficiul public. Ea a căpătat personalitate juridică la 6 iulie 2000. Bazându-se pe o experiență îndelungată în calitate de actor cultural independent, Asociația Oberliht are scopul, pe de o parte, de a oferi suport tinerilor artiști și de a contribui la dezvoltarea lor profesională, iar pe de altă parte, de a interconecta membrii scenei culturale și de a forma o comunitate artistică, utilizând spațiile publice. În acest sens, Asociația a inițiat, dezvoltă și menține platforme culturale precum sunt [oberlist], Apartamentul Deschis și Zpațiu, și proiecte ce vizează conectarea atât a inițiativelor locale de artă și cultură contemporană cât și a celor internaționale. Prin inițiativele sale de advocacy Asociația pledează pentru un sector cultural independent puternic în Republica Moldova și în regiune. Activitatea Asociaţiei este realizată în bază de voluntariat şi urmăreşte principiile autogestiunii şi activității non-profit.

Spațiul de proiect Zpațiu, este o platformă de susținere și prezentare a practicilor de artă contemporană și de promovare a activismului civic, a apărut pe harta culturală a Chișinăului în 2013, cu scopul de a construi o comunitate și de a asigura spații deschise pentru inițiativele culturale independente din Moldova.

MATCA artspace este un spațiu artist-run independent din Cluj-Napoca, reconfigurat într-un fost atelier de pielărie. Inițiat în 2017 de Alexandra Mocan, Alexandru Muraru și Matei Toșa, spațiul a fost formulat pentru a răspunde nevoii de platforme accesibile pentru artiștii locali. MATCA explorează și reflectă evoluția artei contemporane, tendințe, evenimente globale recente - și felul cum se formulează discursul artistic în jurul acestora. Prin organizarea de evenimente și expoziții, spațiul servește ca platformă de cercetare pentru arta locală, facilitând dialogul între artiștii tineri și consacrați; locali și internaționali. MATCA încurajează experimentarea cu medii alternative, dincolo de cadrul traditional, și promovează practici artistice necomerciale. Până în prezent, MATCA a organizat 69 de expoziții și a colaborat cu peste 200 de artiști. Proiectele din ultima perioadă reflectă preocuparea pentru munca culturală/artistică și orientarea către practici bazate pe cercetare, dialog și practici participative, motiv pentru care spațiul a inițiat recent rezidențe, discuții, și ateliere.

Acest proiect este co-finanțat de Institutul Cultural Român, prin Programul Cantemir – program de finanțare pentru proiecte culturale destinate mediului internațional.

Institutul Cultural Român nu este responsabil de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Discuția cu public de la Zpațiu este organizată în parteneriat cu Asociația Oberliht este posibilă prin susținerea FundAction și a Ministerului Culturii al RM, și este găzduită de Zpațiu și Grădina Stalker / parteneri media:#diez,youth.md,fest.md șiplatzforma.md / suport tehnic: CSCI din RM