Programul CANTEMIR // Artiști din Europa de Est participă la Biennale Jogja 17 în Yogyakarta, Indonezia

Tranzit.ro/Bucuresti, în parteneriat cu Jogja Biennale Foundation, invită 12 participanți și inițiative din România, Serbia, Ucraina și Slovacia în expoziția principală a Jogja Biennale, în cadrul proiectului „Reclaiming Sociality around Land and the Rural”, co-finanțat de Institutul Cultural Român prin Programul CANTEMIR. Bienala are loc în intervalul 6 octombrie – 25 noiembrie 2023 în diverse spații din aria orașului Yogyakarta, Indonezia.

Invitați: Anca Benera & Arnold Estefan, Anca Bucur, Dan Vezentan, Eduard Constantin, Ilona Németh, Jelica Jovanović, Nikita Kadan, Ovidiu Țichindeleanu, Raluca Voinea, Raluca Popa, Stația de Cercetare Experimentală pentru Artă și Viață. Curatoriat de Adelina Luft. Dintre aceștia, artiștii Anca Bucur, Dan Vezentan, Eduard Constantin, Ilona Németh, Jelica Jovanović, Ovidiu Țichindeleanu, Raluca Voinea și Raluca Popa sunt participanți în cadrul unor rezidențe artistice.

Biennale Jogja 17 continuă explorarea localităților și specificelor locale, îmbrățișând discursul decolonizării, demers început în prima sesiune a seriei de proiecte Equator (2011-2021). Fiecare ediție deschide o platformă pentru crearea unui dialog direct între țările și popoarele situate pe linia de latitudine ecuatorială — de la India, la țările arabe, Nigeria, Brazilia, Asia de Sud-est și până la insulele din Pacific.

Noua ediție a bienalei introduce termenii Translocalitate și Transistoricitate, plasându-i în funcția de cadru operatoriu menit să dezvolte o varietate de noi viziuni și experimente în practicile curatoriale. Lucrând cu acești termeni, se urmărește participarea în rescrierea istoriei artei globale prin promovarea unor eforturi care țintesc înspre decolonizarea prezentului. A doua ediție deschide frontierele localităților din Sudul Global și invită, pentru a participa în această iterație, o serie de practici și artiști ce vin din Europa de Est, Asia Centrală și Indonezia de Est, printre mulți alții, întreaga selecție de artiști și proiecte fiind curatoriată de un grup de curatori din România (Adelina Luft), Nepal (Sheelasha Rajbhandhari and Hit Man Gurung) și Indonezia (Eka Putra Nggalu).

Pentru prima iterație de acest fel, Biennale Jogja va fi situată în satele din perimetrul orașului Yogyakarta, scopul fiind acela de a crea un spațiu de întâlnire între practicile artistice contemporane și comunitățile urbane și rurale — efort ce face parte din încercarea de a rescrie narativa politică a spațiilor localizate pornind de la periferie. Există o necesitate crescândă pentru recontextualizarea satului ca identitate politică și locală, aceasta survenind realității vieții post-pandemice, în care se problematizează atât discursul rezilienței umane, cât și noua paradigmă a cunoașterii ecologice. Bienala va aduce în fața publicului circa 70 de artiști, cu abordări diferite, provenind din climate culturale diverse, puntea de legătură între aceștia fiind constituită de conectarea la contextul local și colaborarea cu comunitățile din zonă.

“Titen: Embodied Knowledges – Shifting Grounds” este titlul ales pentru a reflecta tendințele diverse, însă ghidate de un țel comun, centrate pe practicile artistice și curatoriale ale Sudului Global și pe rețeaua istorică a conexiunilor și traiectoriilor de la Sud-către-Sud. Împrumutat din limba javaneză, unde este situat și satul în care va avea loc Bienala, și pentru a aduce acest eveniment aproape de comunitatea locală, Titen sau Niteni se referă la abilitatea sau sensibilitatea de a citi și interpreta semnele naturii. Știința Titen este folosită pentru a citi fenomenele naturii și a prevedea apariția unui cataclism sau pentru a decide ce acțiune trebuie întreprinsă ca răspuns la semnele venite dinspre natură. Știința Titen este bazată pe un model al observării repetate a naturii, acest tipar reperat devinind, apoi, o referință pentru interpretarea fenomenelor naturale și pentru stabilirea unei narative științifice ce își are rădăcina în credințele locale. Alegerea acestui termen a conturat cadrul operatoriu curatorial care deschide discuția asupra decolonizării sistemelor de producție a cunoașterii, funcționând, totodată, ca formă de rezistență în fața dominației metodologiilor științifice vestice.

“Plecând de la înțelegerea multistratificată a decolonializării în Europa de Est, inițiativele și lucrările artiștilor din proiectul Reclaiming Sociality around Land and the Rural, precum și ale altor artiști est-europeni invitați să participe în cadrul bienalei, adresează procese de reconfigurare a valorilor și practicilor obliterate și absorbite de forțele neoliberale ale acestei ultime decade — valori și practici precum: schimbul, sprijinul comunitar, regâștigarea spațiilor comune (commons), conviețuirea/colectivul ca formă de organizare socială și redobândirea autonomiei localnicilor asupra pământului și spațiului rural. Lucrările selectate relevă multiple similarități și traiectorii intersectate cu locația bienalei; de la rutele coloniale ale producției de zahăr din Europa Centrală și Java, la narativele ascunse sau speculative ale solidarității femeilor în timpul Mișcării de Nealiniere și erei socialiste, până în prezent la reziliența umană și non-umană în fața războiului, epuizării resurselor și condițiilor socio-economice precare ale periferiilor, până la formarea unei rezistențe discursive împotriva hegemoniei canoanelor artei vestice. Prin includerea interdisciplinarității și a lucrărilor și practicilor colaborative, cadrul operatoriu curatorial tatonează ideea de <> a comunei, nevoia de conștientizare a perioadelor destinate pentru recoltare și celor pentru odihnă, reîntoarcerea la cunoașterea întrupată și emergența solidarităților bazate pe contexte socio-istorice specifice, în relație cu solul, pământul și teritoriul.” — Adelina Luft (Curator)

Participarea României la Biennale Jogja 17 este susținută de tranzit.ro/Bucuresti.

Acest proiect este co-finanțat de Institutul Cultural Român, prin Programul Cantemir – program de finanțare pentru proiecte culturale destinate mediului internațional. Institutul Cultural Român nu este responsabil de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.