"mireasa nu e bine sa-si ia sandale unde se vad degetele pentru ca ii fuge norocul printre ele" "nu e bine ca nunta sa aiba in luna mai pentru ca atunci se scutura florile copacilor....tot asa se va scutura si norocul mirilor" "care dintre miri se calca primul pe picior, acela ca conduce casa ... ... acestea sunt superstitii ... Barbieritul mirelui Acest obicei se desfasoara in paralel cu gatitul miresei. Un prieten apropiat al mirelui (in trecut un vataf) il barbiereste, in mod simbolic pe ginere. Asezat pe un scaun, cu bani sub picior, mirele nu trebuie sa-l lase pe lautar sa-i ia banii. Barbieritul mirelui reprezinta un simbol al pregatirii baiatului pentru nunta. Obiceiul se pare ca avea o semnificatie ritualica initiatica, ultima dintr-un lung sir de initieri la care era supus baiatul in cursul deveniri sale ca barbat. Imbracatul miresei Nasa, impreuna cu mama miresei si prietene apropiate ajuta mireasa sa se imbrace, pentru ca la sfarsit, nasa singura sa-i lege voalul si coronita. Se desfasoara in acelasi timp cu barbieritul mirelui si simbolizeaza pregatirea fetei pentru nunta. In vechime la acest ritual puteau lua parte mai multa lume din partea miresei. Cum gatitul era destul de laborios (se foloseau cele mai bune haine, se faceau impletituri complicate ale parului), fetele cantau cantece cu tema despartirii. Hora miresei Hora miresei (Nuneasca) se danseaza acasa la mireasa, prilej cu care soacra mica imparte diferite cadouri nasilor, socrilor si, uneori, rudelor apropiate. In alte regiuni din Transilvania, mireasa se joaca pe bani. Furatul miresei Poporul roman este un popor vesel si uneori pus pe sotii. Astfel se explica pastrarea acestui obicei a le carei origini sunt neclare. Se presupune ca mirele nu trebuie sa aibe ochi decat pentru mireasa lui, dar unii glumeti profita de neatentia mirelui si fura mireasa. Mirele este dator sa o caute sau sa o rascumpere. In unele zone, rapitorii au datoria de a nu lasa mireasa pe jos, ea trebuie purtata numai in brate. In alte zone, se considera ca daca mireasa a fost furata pana la ora 24.00 datoria o va plati nasul, daca a fost furata dupa 24.00 mirele este cel care va plati. De multe ori, spre hazul invitatilor mirele este pus sa indeplineasca anumite sarcini. Aruncatul buchetului Mireasa se intoarce cu spatele la grupul de fete tinere, nemaritate, si arunca la intamplare buchetul. Fata care-l prinde este cea care se va marita prima. Alte traditii spun ca se va marita in acelasi an. Scosul valului
Aproape de sfarsitul nuntii, nasa scoate voalul de pe capul miresei si ii pune o esarfa (batic), simbolizand trecerea de la statutul de fata la cel de nevasta. Voalul miresei se pune pe capul unei fete necasatorite, care se spune ca va fi urmatorea care se va casatori ...in unele sate din transilvania se mai pastreaza si astazi "obiceiul steagului"....acesta se confectioneaza sambata seara la casa mirilor de catre fetele si feciorii necasatoriti din sat, inainte de a avea loc nunta....materialele necesare pentru steag sunt: braie cusute cu margele, ciucuri, oglinzi si clopotei...pe tot timpul nuntii, steagul se scutura si in ritmul clopoteilor scuturati, se striga diferite strigaturi la mire si la mireasa, la un moment dat steagul se arunca in sus si cine il prinde acela il va scutura mai departe... scutura bade steagul sa te vada tot satul scutura-l badita tare s-ajungem in sat cu soare nici un bade nu mi-i drag ca badita de sub steag ca scutura steagul bine si cu ochii dupa mine ... ...mai sunt obiceiuri vechi...cum ar fi "strigatura la mireasa din prag"....(o socacita striga in locul soacrei mari, care isi primeste nora cu drag si cu versuri satirice insotite de muzica).....la miezul noptii are loc :"strigatura gainii"...(tot socacitele angajate la nunta, una dintre ele mai buna de gura, duce gaina la masa nanasilor, are loc oratia gainii, alte socacita intoarna capul la gaina, tot prin varsuri satirice, nanasul plateste gaina si aceasta ramane impodobita cu flori si cu o tigara in gura, la masa nanasilor)....
