SUMAR Nr. 93
Retrospective
DIALOG Iulian Boldea – Ion Vianu: „Principala calitate a inteligenței este discernământul intelectual”
Geo Șerban – Maria Banuș: un mod generos de petrecere a timpului prin scrisori
Dan Ciachir – Ultimii negustori
Cultură economică
Alan S. Blinder – Ce se întâmplă cu economia?
Mircea Coșea – Nici Premiul Nobel nu mai este ce-a fost
Cultură și istorie
Jan Hus – Despre simonie, adică neguțătoria cu cele sfinte
Irina Ionescu – Jan Hus: omul și epoca
Krishan Kumar – Valorile civilizației: revenirea lui Arnold Toynbee
Artă cinematografică
Mircea Deaca – Antonioni fellinan
Alan Brownjohn – Aventura
Cătălin Bogdan – Tenis cu realitatea
Thomas Knauf – Note varșoviene
Arte vizuale
DIALOG Emilia Cernăianu – Tudor Banus: Imaginația pendulează între poziții contradictorii
Boris Groys – Reflecții critice
Iolanda Malamen – Ion Pantilie: Despre năruirea lucrurilor comode
Adrian Mihalache – Discursul despre pictură
Constantin Hostiuc – Constructe raționale și naționale în arhitectura României interbelice
DIALOG Heinz-Norbert Jocks – Bao Dong: Ai Weiwei și uniformizarea receptării
Teatru
Frank M. Raddatz – Punzo: teatru la penitenciar
Alexandru A. Popovici – Metamorfozele iubirii în Visul unei nopți de vară
Idei literare
Bora Cosic – Carnavalul de la Köln
Ion Vianu – Cărări ascunse în Craii de Curtea-Veche
Rodica Grigore – Alegerea libertății și libertățile literaturii
Miruna Fulgeanu – Între Leavis și Lewis: dispute academice în predarea literaturii engleze
Charles Baxter – Hâda față necunoscută a lui H.P. Lovecraft
Biblioteca „Lettre Internationale”
Gustavo Dessal – Vieți exemplare
Adrien Bosc – Constellation
Javier Cercas – Legile frontierei
Hélène Grémillon – Garsoniera
Juan Gabriel Vásquez – Zgomotul lucrurilor în cădere
J.M. Coetzee – Elizabeth Costello
Un Best-Seller uitat
Stéphane Mallarmé – Prefață la Vathek
William Beckford – Vathek
Ana-Maria Florea – Bucuria lecturii
Cultură științifică
Michel Lussault – Un spațiu pentru toate vitezele
Thierry Paquot – Un timp pentru sine: pentru o ecologie existențială
Rodica Binder – Ca vântul, ca gândul...
Israel Rosenfield – Misterul conștienței: Duchamp, Proust, Poincaré
Adrian Mihalache – Cunoaștere și incertitudine
Corespondențe
Carmen Firan – India, călătorie în timp
Mircea Țicudean – Războaie invizibile
Către cititorii noștri
În dialogul său cu Iulian Boldea, Ion Vianu privește în urmă fără complezență, încercând să ne explice și să-și explice cât de dificil este să ne construim personalitatea și, concomitent, să o înțelegem în adevăratele sale dimensiuni. Exercițiul scrisului este salutar, dar insuficient. Memoriile sunt fatalmente lacunare (nu poți spune „totul”); ficțiunea este înșelătoare, din cauza tentației reconstrucției și stilizării romanești; măcar eseistica, prin jocul asamblării ideilor, are darul de a ne face mai ușoară experiența introspecției. Până la urmă, ascuțirea perseverentă a inteligenței nu ne duce în mod necesar la seninătatea înțelepciunii.
Geo Șerban a îngrijit cu acuratețe și afecțiune o parte a corespondenței Mariei Banuș,în care autoarea, aflată la maturitate, își examinează opera cu luciditate. Culoarea timpului trecut, în care micii meseriași și prăvăliași se mai bucurau încă de independență, este redată cu emoție poetică de Dan Ciachir. El ne propune un spațiu mai puțin valorizat literar, cel al Căii Rahovei, fost Pod al Calicilor, un cartier pitoresc, care ar fi putut deveni un Montparnasse al Bucureștiului, dar destinul urban a vrut ca el să rămână o zonă a celor lipsiți de veleități culturale.
Eșecul economiștilor de a prevedea și de a gestiona cu succes criza economico-financiară a dus la o exagerare a neîncrederii în teoriile economice, mergându-se chiar până la contestarea fundamentelor lor. Alan S. Binder încearcă să pună lucrurile la punct cu măsură și umor. El arată că vina nu este atât a economiștilor, cât a factorilor politici, care folosesc teoriile economice „așa cum folosesc bețivii felinarele din stradă: ca să se sprijine de ele, nu ca să vadă mai bine, datorită lor”. Tot cu ironie scrie Mircea Coșea despre cel mai recent laureat al Premiului Nobel pentru economie, Jean Tirole, a cărui operă se înscrie tocmai în tendința neoliberală, în mare măsură responsabilă de dereglarea mecanismelor economice.
Gândirea independentă a lui Jan Hus a anticipat cu o sută de ani Reforma religioasă. Irina Ionescu oferă un portret comprehensiv al teologului ceh, împreună cu un fragment interesant din opera sa. Jan Hus s-a încrezut în onestitatea intelectuală a oponenților săi, ceea ce i-a atras arderea pe rug. Nici în mijlocul flăcărilor nu și-a pierdut umorul: văzând o bătrânică amărâtă adăugând rugului o mână de vreascuri, a murmurat Sancta simplicitas (sfântă prostie umană). Rămânând în zona istoriei, Krishan Kumar revine la Arnold Toynbee, al cărui magnum opus, A Study of History, s-a bucurat de atâta respect la vremea lui, încât mediul academic de astăzi preferă să-l ignore. Conflictele acute din zilele noastre readuc în atenție conceptul de civilizație, atent studiat de Toynbee, ceea ce redeșteaptă interesul pentru opera lui.
În anii 1960, cinematografia și-a consolidat statutul de artă, mai ales datorită marilor regizori italieni Fellini, Visconti și Antonioni. Revăzând astăzi filmele celui din urmă, impresia este mai curând de pretenție intelectuală excesivă și de prețiozitate gratuită. Teoreticianul de film Mircea Deaca nu este de aceeași părere. El întreprinde o analiză profesionistă, aplicată și detaliată, axată îndeosebi pe filmul Aventura. Același film l-a impresionat într-atât pe scriitorul britanic Alan Brownjohn, încât s-a dus la locurile unde s-au realizat filmările. Contrapunctul dintre impresiile nemijlocite asupra spațiilor și amintirile legate de transpunerea lor în film este nucleul unei mici bijuterii literare. Cătălin Bogdan examinează influențele lui Antonioni asupra cinematografiei de astăzi, cu exemple interesante și concludente. Thomas Knauf a văzut Blow up la Varșovia, în anii 1970, când se răsfăța într-o bulimie cinefilă. Pentru un est-german ca el, Varșovia acelor ani era un adevărat paradis cultural. Ca toate minunile, și aceasta a durat puțin.
Boris Groys arată care este rostul discursului critic pe marginea operelor de artă și dă chiar câteva sugestii stilistice în privința modului în care trebuie elaborat. Acestea sunt urmate întocmai de Iolanda Malamen și Adrian Mihalache în eseurile lor despre artistul plastic Ion Pantilie, care, la șaptezeci de ani, a găsit resursele pentru a se reînnoi, propunând o altă abordare a spațiului iconic. Constantin Hostiuc abordează tema mereu actuală a naționalului în arhitectură, exemplificând cu programul interbelic de construcție a catedralelor din Transilvania. Tudor Banus se redefinește în raport cu arta contemporană, iar Heinz-Norbert Jocks, în dialog cu teoreticianul de artă și curatorul Bao Dong, explorează arta contemporană chineză care se situează îndărătul imaginii de mare impact internațional a
lui Ai Weiwei.
De la Jan Kott ne-a rămas ideea că Visul unei nopți de vară nu ar fi decât o celebrare a revoluției sexuale, sub semnul „juisării fără piedici”, conform spiritului anilor 1960. Bazat pe o minuțioasă analiză a textului, Alexandru Popovici ne propune o interpretare mai fină, care transcende jocul pur erotic. Frank M. Raddatz ne explică demersul regizorului Punzo, care montează spectacole cu deținuții dintr-o închisoare italiană. Este foarte convenabil, deoarece actorii sunt mereu disponibili, neavând alte angajamente, iar publicul este asigurat de rudele și prietenii deținuților, aflați (încă) în stare de libertate.
Secțiunea Idei literare cuprinde un superb eseu al lui Ion Vianu, care propune o lectură insolită a Crailor de Curtea Veche, în cheie alchimică; Rodica Grigore ne oferă un periplu prin literatura engleză, de la Virginia Woolf înapoi la Charlotte Brontë, pentru a ajunge la postmoderna Jasper Fforde, cu a sa Afacere Eyre. Charles Baxter întreprinde o analiză dezinvoltă a operei lui H.P. Lovecraft, iar Miruna Fulgeanu, studentă la Cambridge, ne readuce în vremea rivalității a doi monștri sacri ai literelor de la această universitate, F.R. Leavis și C.S. Lewis. Bora Cosic ne oferă un regal literar, prin relatarea unei dezbateri în care obsesia este diferențierea simbolică dintre Est și Vest.
Cine a fost la Sintra, aproape de Lisabona, și s-a încumetat să facă drumul până la domeniul Monserrat, a fost desigur frapat de construcțiile pitorești parcă inspirate dintr-un roman gotic. William Beckford, primul proprietar al domeniului, l-a amenajat ca parc tematic, inspirat de romanul său de mare succes, Vathek. Acesta a lansat, la începutul secolului al XIX-lea, moda orientalismului și i-a influențat pe romanticii englezi, îndeosebi pe Byron. Romanul complet uitat astăzi a stârnit interesul unor spirite elevate ca Mallarmé, care a scris o prefață subtilă și entuziastă la reeditarea lui din 1876. Reproducem, într-o traducere remarcabilă, această prefață, alături de un fragment din roman și de o prezentare datorată Anei-Maria Florea. Suntem convinși că redescoperirea cărților uitate poate produce plăceri neașteptate.
Desigur, rămânem conectați la actualitatea literară prin fragmentele din volume, cuprinse în secțiunea Biblioteca „Lettre Internationale”. Remarcăm prezența lui Adrien Bosc, al cărui roman, Constellation, a obținut Marele Premiu al Academiei Franceze, precum și a nobelatului J.M. Coetzee, cu un titlu de maxim interes, Elizabeth Costello.
Actualitatea științifică include eseuri despre accelerarea proceselor din lumea contemporană și efectele ei, despre similitudinea dintre cercetarea științifică și creația artistică, precum și despre incertitudinea inerentă sistemelor tehnologice complexe, care face ca încrederea în ele să fie scump plătită.
Corespondențele lui Carmen Firan și Mircea Țicudean ne stârnesc dorul de ducă, dar ne și previn asupra riscurilor călătoriei.
Adrian Mihalache
