- 8 November 2016 - 8 November 2016
- Etichete Institutul Cultural Roman ICR ICR Varșovia Larisa Turea
Pornind de la volumul Larisei Turea, Cartea foametei, publicat în 2008 la editura bucureșeană Curtea Veche, Institutul Cultural Român de la Varșovia propune publicului polonez o dezbatere pe tema evenimentelor din anii 1946-1947 din Moldova.
La 70 de ani de la dramaticele evenimente, subiectul rămâne complet necunoscut în Polonia și foarte puțin studiat în România. S-a scris mult despre foametea din 1932-1933 din Ucraina, dar câtă lume ştie că a mai fost o foamete, la fel de cruntă, în Moldova cauzată nu de secetă, cum se pretinde în documentele vremii, ci de zelul autorităţilor comuniste –, care a ucis peste 250 000 de oameni? Având ca punct de plecare volumul Larisei Turea, conținând mărturii cutremurătoare ale supravieţuitorilor, documente şi fotografii de arhivă, dezbaterea varșoviană dorește să umple acest gol în cunoașterea istoriei recente a regiunii. Timp de numai doi ani, 1946 şi 1947– vârful unei severe lipse de alimente, prelungită mai mult timp – au fost pierdute sute de mii de vieţi pe teritoriul Basarabiei, în urma unei campanii de înfometare, pusă la cale, după toate probabilităţile, de către regimul sovietic.
„Regimurile comuniste nu pot fi disociate de fenomenul foametei, care este, se ştie bine, un instrument extrem de eficient de manipulare şi dezumanizare. Factorii ce au provocat dezastrul sunt numeroşi - printre aceştia şi seceta. Numai că, nefiind ceva ieşit din comun în această zonă, seceta e pe ultimul loc. Principalul regizor al foametei a fost statul sovietic – care făcuse uz de acelaşi monstruos scenariu în Rusia, pe Volga, în anii '20, şi în Ucraina, în 1933, pentru a intimida ţărănimea şi a impune colectivizarea cu orice preţ. Cu preţul dispariţiei a sute de mii de cetăţeni", afirmă Larisa Turea.
La dezbaterea prevăzută a avea loc în data de 8 noiembrie, la ora 18:00, la cea mai notabilă instituție poloneză de cercetare și popularizare a istoriei recente din Varșovia, Casa Întâlnirilor cu Istoria, invitaţi vor fi trei cercetători care s-au ocupat de evenimentele din urmă cu 70 de ani: istoricii Vadim Guzun și Igor Cașu și jurnalista și teatrologul Larisa Turea. Discuția va fi moderată de Bogumił Luft, fost ambasador al Poloniei în România și Republica Moldova.
Igor Cașu este licențiat al Facultății de Istorie a Universității „Al. I. Cuza", Iași (1995), doctor în istorie al aceleiași instituții (2000), cu o teză despre politica națională din Moldova sovietică a anilor 1944-1989. Bursier Fulbright (2000), CEP Alumnus (2001-2003). Lector, lector superior și apoi conf. univ. la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova (1998-prezent). Efectuează între 2005 și 2007 un stagiu de doi ani în Elveția, la Universitățile din Fribourg și Geneva. Expert al Comisiei pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, responsabil de capitolul privind teroarea în RSS Moldovenească. În octombrie 2010, devine director (fondator) al Centrului pentru Studierea Totalitarismului de la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova. Este editorialist la Adevărul, ediția Moldova, unde ține și o rubrică săptămânală intitulată „Arhivele Comunismului". Reporter la Radio Europa Liberă, rubrica „Istoria trăită".
Vadim Guzun este diplomat în Ministerul Afacerilor Externe și doctor în istorie al Institutului de Istorie „George Barițiu" din Cluj-Napoca al Academiei Române. Printre publicațiile apărute sub semnătura sa se numărăImperiul Foamei: foametea artificială din URSS şi impactul asupra spaţiului românesc, 1921-1922, 1931-1933, 1946-1947 (2014), studiul Foametea din Ucraina în anii 1932-1933
Larisa Turea este jurnalist, critic de artă, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, membru al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru (cu sediul la Paris). Actualmente este șeful secției relații externe; secretar literar al Teatrului Național „Mihai Eminescu" din Chișinău; colaborator al revistelor „Timpul", „Contrafort", „Sud-Est cultural"; fondator și redactor-șef al Gazetei Teatrului Național.
Cartea foametei de Larisa Turea, publicată în anul 2008, la Editura Curtea Veche, descrie atrocităţile îndurate de basarabeni în anii 1946-1947. Este un volum simplu şi zguduitor care adună mărturiile celor care au cunoscut cea mai dură născocire a comunismului, de subjugare a sufletelor şi a trupurilor: foametea. Sunt mărturii ale unor categorii reprezentative (ţărani, muncitori, intelectuali) din toate zonele geografice, din sate şi oraşe ale Moldovei, care vin să reconstituie, prin ceaţa vremii, sinistrul tablou al Basarabiei acelor ani.Volumul apărut la Bucureşti îl continuă pe cel editat la Chişinău, în 1991. Atunci, tirajul de 2.000 de exemplare s-a epuizat în câteva zile. Cercetarea Larisei Turea a continuat încă 15 ani, timp în care a căutat supravieţuitori ai foametei, i-a înregistrat şi a adus mărturiile acestora, în volumul pe care l-a publicat la Bucureşti, în anul 2008, fiind convinsă că aceştia trebuie cunoscuţi atât în România, cât şi în Republica Moldova. Confesiunilor supravieţuitorilor foametei, obţinute în ani de Larisa Turea, li s-au adăugat informaţiile pe care le-a descoperit, în urma unei cercetări amănunţite, în arhivele tăcute ale Basarabiei, precum şi în arhivele internaţionale referitoare la epoca respectivă. Rezistenţa la ocupaţie, refuzul cu care era întâmpinată colectivizarea şi speranţele ascunse ale locuitorilor Basarabiei de a se reuni cu România - au fost elementele pe care sovieticii au dorit să le elimine, iar "strategia" aplicată a fost înfometarea. Poveştile tulburătoare spuse de puţinii supravieţuitori, poveşti despre familii care au ajuns să-şi mănânce copiii, după ce epuizaseră până şi câinii şi pisicile, sunt mărturii cutremurătoare, ce alcătuiesc fresca unei epoci îngrozitoare, despre care nu se ştie aproape nimic.
În primăvara acestui an, Teatrul Național Radiofonic din București a lansat două premiere după Cartea foametei de Larisa Turea. Cele două spectacole se numesc Plânsul pământului și Pâinea cea de-a pururi și sunt semnate de o echipă care reuneşte oameni de teatru şi muzicieni, aflaţi de o parte şi de alta a Prutului: regia Petru Hadârcă, muzica originală Valentin Boghean, scenariul radiofonic Magda Duțu. Din distribuție fac parte Ion Caramitru, Rodica Mandache, Amalia Ciolan, Mircea Rusu ș.a.
