Institutul Cultural Român organizează luni, 23 martie 2009, ora 18.00, în colaborare cu Institutul Polonez, Ambasada Republicii Polone, Facultatea de Ştiinţe Politice (Universitatea Bucureşti) şi Editura Curtea Veche lansarea primului volum al trilogiei filosofului polonez Leszek Kołakowski, Principalele curente ale marxismului. Fondatorii. Cu această ocazie, la sediul ICR (Aleea Alexandru 38) va avea loc o dezbatere în cadrul căreia vor lua cuvântul Vladimir Tismăneanu, profesor, Universitatea din Maryland, S.U.A., preşedintele Comisiei Prezidenţiale Consultative pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, Horia-Roman Patapievici, preşedintele Institutului Cultural Român şi Catălin Avramescu, profesor, Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative, Universitatea din Bucureşti. La eveniment vor participa Ambasadorul Republicii Polone, E.S. Wojciech Zajączkowski, şi Jarosław Godun, directorul Institutului Polonez.
Leszek Kołakowski este unul dintre cei mai importanţi filozofi ai celei de a doua jumătăţi a secolului XX. Trilogia sa, Principalale curente ale marxismului, este o lucrare indispensabilă pentru înţelegerea istoriei intelectuale a marxismului european. Kołakowski consideră că marxismul a fost cea mai importantă fantasmă a secolului XX, „o idee care a pornit de la umanismul prometeic şi a culminat în tirania monstruoasă a stalinismului."
Leszek Kołakowski a studiat filozofia la Universitatea din Łodz, obţinând doctoratul la Universitatea din Varşovia. Între 1946 şi 1966 a fost membru al Partidului Unit al Muncitorilor din Polonia (P.U.M.P.). În anii '50 şi la începutul anilor '60, a făcut parte din comitetul editorial al revistelor Nowa Kultura şi Po Prostu, exercitând o influenţă majoră asupra mişcărilor de protest din Polonia în 1956 şi 1968. În anii '80 va fi considerat filozoful Solidarităţii. Între 1959 şi 1968, Kołakowski a fost decanul secţiei de istoria filosofiei moderne a Universităţii din Varşovia. În 1966 este demis din P.U.M.P., iar doi ani mai târziu pierde şi poziţia universitară. Părăseşte Polonia în 1968. Va preda la Universitatea McGill, Universitatea California Berkeley şi Universitatea Yale. Începând cu anii '70 devine Fellow al All Souls College, Oxford. Între 1981 şi 1994 este profesor în cadrul Committee of Social Thought and the Development of Philosophy (Universitatea din Chicago). Kołakowski este membru al British Academy, Académie Universelle des Cultures şi Foreign Fellow al American Academy of Arts and Sciences. În 2003, Library of Congress i-a decernat „Kluge Prize for lifetime contribution to the humanities".
Primul volum al lucrării Pricipalele curente ale marxismului, intitulat Fondatorii, prezintă în primele unsprezece capitole geneza gândirii lui Marx şi Engels, oferind şi datele biografice esenţiale ale acestora, după care, în următoarele cinci capitole, face o sistematică expunere analitică şi critică a conţinutului teoriei marxiste pe baza scrierilor de maturitate ale celor doi fondatori. Primul volum a fost scris în 1968, după concedierea lui Kołakowski, pe motive politice, de la catedra de istoria filozofiei a Universităţii din Varşovia.
În prefaţa la prima ediţie în limba engleză (1981), Kołakowski a caracterizat Principalele curente ale marxismului ca fiind un manual: „Spunând aceasta, nu emit pretenţia absurdă de a fi reuşit să prezint istoria marxismului într-o manieră necontroversabilă, negrevată de porpriile mele opinii, preferinţe şi principii de interpretare. Tot ce vreau să spun este că m-am străduit să înfăţişez această istorie nu sub forma unui eseu vag, ci în aşa fel încât să includă principalele fapte potenţial utile oricui caută o introducere în această problematică, infiderent dacă e de acord sau nu cu aprecierea pe care le-o dau eu."
Aceste trei volume au fost scrise în limba polonă în rastimpul 1968–1976, când publicarea lor în Polonia era de neconceput. Ele au fost publicate de Institut Littéraire din Paris în anii 1976–1978, iar apoi de către editori clandestini din Polonia. Următoarea ediţie polonă a fost publicată la Londra în 1988 de către editura Aneks. În Polonia cartea a fost publicată legal (de către editura Zysk) abia după anul 2000, când cenzura şi regimul comunist dispăruseră. Versiunea engleză a fost publicată de Oxford University Press în 1978. În 2005, W.W. Norton & Company a publicat, într-un singur volum, o nouă ediţie în limba engleză a trilogiei. Pe parcursul anilor, au apărut traduceri în limbile germană, olandeză, italiană, sârbă, spaniolă şi chineză. În traducere franceză au fost publicate doar două din cele trei volume. Conform afirmaţiei lui Kołakowski din prefaţa ediţiei Norton, editorii (Fayard) nu au explicat niciodată această omisiune, „dar pot ghici şi singur motivul: acest al treilea volum ar fi iritat în aşa măsură sensibilitatea Stângii franceze, încât editorii s-au temut să rişte." Ediţia în limba română se bazează pe cea publicată de W.W. Norton & Company.
„Ca unul care am practicat odinioară ruptura cu sistemul prin invocarea spectrului lui Marx împotriva socialismului real, mărturisesc că lecturile din Kołakowski au contat enorm în deşteptarea mea. După plecarea în Occident, despărţirea mea de orice ipostază a marxismului a fost direct legată de modelul Kołakowski. Îi admir consecvenţa umanistă, deschiderea spre universul religiei şi curajul respingerii oricărui determinism univoc. Asemeni lui, cred că minciuna este sufletul nemuritor al comunismului. Rolul Diavolului în Istorie ţine în primul rând de falsificarea Binelui şi Adevărului. În acest sens, opera lui Kołakowski reprezintă un exorcism gnoseologic."
Vladimir Tismăneanu
„Leszek Kołakowski este probabil ultimul cetăţean ilustru al Rebublicii Literelor din secolul XX. Curentele principale ale marxismului este nu doar o analiză de prim rang a marxismului, dar rămine, până astăzi, şi cea mai ambiţioasă."
Tony Judt, New York Review of Books
„Marxismul a fost una din marile mişcări ale secularizării în perioada modernă. Pentru Kołakowski însă, religia nu a fost de fapt depăşită, nici în gândirea lui Marx, nici în mişcările inspirate de Marx. Din contră, promisiunea salvării a renăscut ca proiect al emancipării universale." John Gray, New York Review of Books
Intrarea este liberă.
