Jordi Savall și Hespèrion XXI, împreună cu muzicieni invitați din Turcia, Armenia și Bulgaria aduc miercuri, 7 decembrie 2011, de la ora 19.00, la Ateneul Român, un proiect muzical mult așteptat: Istanbul. Dimitrie Cantemir – „Cartea științei muzicii‟ și tradițiile muzicale sefarde și armene. Concertul-eveniment încheie cea de-a doua ediție a Stagiunii Camerale ICR la Ateneu, un program al Institutului Cultural Român derulat în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu‟.
Fiecare demers care poartă semnătura lui Jordi Savall este unul aparte. Pentru publicul român, proiectului consacrat contribuției muzicale a lui Dimitrie Cantemir i se adaugă o rezonanță specială. Piesele prezentate în concertul din decembrie și cuprinse în albumul omonim pornesc de la Cartea științei muzicii (Kitâbu Ilmi'l-mûsîkî). Dedicată Sultanului Ahmed III (1703-1730), lucrarea a fost elaborată de viitorul domnitor al Moldovei în perioada petrecută la Istanbul ca trimis diplomatic. Cronicarul Ion Neculce spunea despre Dimitrie Cantemir, afirmat, într-un climat de excelență în domeniul muzical, și ca virtuoz al tanbur-ului: „Nimeni nu cânta mai bine decât el în tot Constantinopolul‟.
Proiectul actual prezintă muzica instrumentală „cultă‟ de la curtea otomană a secolului al XVII-lea, așa cum s-a păstrat în lucrarea lui Cantemir, în dialog și în alternanță cu muzica populară „tradițională‟, reprezentată de tradițiile orale ale muzicienilor armeni și de muzica tradițională a comunităților sefarde care se stabiliseră în Imperiul Otoman după expulzarea din Spania: „ Am vrut să arătăm nu numai că acest dialog muzical imaginar, inventat pentru înregistrarea de față, este posibil, dar mai ales că el reflectă o realitate istorică indisputabilă. Să nu uităm de uluitoarea diversitate și de incredibila bogăție culturală care caracteriza Istanbulul în vremea lui Cantemir, precum și de prezența la curte a muzicienilor greci, armeni sau evrei, confirmată de numeroase surse.‟ – Jordi Savall
Figură excepțională a muzicii contemporane, Jordi Savall s-a dedicat, timp de mai mult de treizeci de ani, redescoperirii comorilor muzicale uitate. Alături de cele trei ansambluri pe care le-a înființat împreună cu Montserrat Figueras – Hespèrion XXI, La Capella Reial de Catalunya și Le Concert des Nations – a explorat un univers muzical impresionant, readucând în atenția publicului atât muzica veche, cât și instrumentul viola da gamba. Cu o îndelungată carieră de muzician, profesor, cercetător și inițiator de proiecte muzicale și culturale, Jordi Savall este probabil cel mai de seamă arhitect al actualei revalorizări a muzicii istorice.
Uniți de pasiunea pentru studiul și interpretarea muzicii vechi și fascinați de bogăția repertoriului muzical european și mai ales hispanic de dinainte de 1800, Jordi Savall, Montserrat Figueras, Lorenzo Alpert și Hopkinson Smith au pus bazele ansamblului Hespèrion XX în 1974. Devenit, odată cu trecerea în noul mileniu, Hespèrion XXI, ansamblul își continuă munca susținută de cercetare, scoțând la lumină repertorii în mare parte necunoscute publicului larg. Baza ansamblului rămâne constantă, dar formula instrumentală variază în funcție de caracteristicile proiectelor.
La concertul de la București, Jordi Savall (liră cu arcuș, rebeg, regie artistică), Dimitri Psonis (santur & sas), Driss El Maloumi (ud) și Pedro Estevan (percuție) vor urca pe scenă împreună cu Derya Türkan (kamanche), Yurdal Tokcan (ud), Fahrettin Yarkin (percuție), Murat Salim Tokaç (tanbur), Hakan Güngör (kanun), Gaguik Mouradian (kamanche), Haïg Sarikouyoumdjian (ney & duduk), Nedyalko Nedyalkov (caval). Biletele s-au pus în vânzare la casa de bilete a Ateneului Român. Preţ: 20 lei, 25 lei, 30 lei.
Jordi Savall este o figură cu totul excepțională a muzicii contemporane. Timp de mai mult de treizeci de ani s-a dedicat redescoperirii comorilor muzicale uitate – treizeci de ani în care a cercetat, a citit și a interpretat un repertoriu esențial pe care l-a redat iubitorilor muzicii. Împreună cu cele trei ansambluri pe care le-a înființat împreună cu Montserrat Figueras – Hespèrion XXI, La Capella Reial de Catalunya și Le Concert des Nations – a explorat un univers muzical plin de emoție și frumusețe, readucând în atenția publicului atât muzica veche, cât și instrumentul viola da gamba. (foto copyright: David Ignaszewski)
Cu o îndelungată carieră de muzician, profesor, cercetător și inițiator de proiecte muzicale și culturale, Jordi Savall este probabil cel mai de seamă arhitect al actualei revalorizări a muzicii istorice. Cu o agendă concertistică impresionantă (peste 140 de concerte anual) și numeroasele înregistrări (în medie 6 albume lansate în fiecare an, majoritatea editate de propria sa casă de discuri, Alia Vox), a demonstrat că muzica veche nu este neapărat elitistă, ci poate atrage un public numeros, din ce în ce mai tânăr.
Jordi Savall și-a început studiile muzicale la vârsta de șase ani, ca membru al corului de copii din orașul său natal, Igualada (Catalonia), apoi trecut la studiul violoncelului, desăvârșit la Conservatorul din Barcelona. În 1965 a început să studieze, ca autodidact, viola da gamba și muzica veche, studii pe care le-a continuat la Schola Cantorum Basiliensis (Basel, Elveția). În 1973 i-a succedat la catedră profesorului său August Wenzinger și a continuat să predea și să susțină cursuri de măiestrie.
A înregistrat peste 170 de discuri, cele mai recente în seria L'Orchestre de Louis XV, Suites d'Orchestre, editată de Alia Vox. A fost distins cu numeroase distincții, printre care „Officier de l'Ordre des Arts et Lettres‟ (1988), „Creu de Sant Jordi‟ (1990), „La Medalla de Oro de las Bellas Artes‟ (1998), Membru de Onoare al Konzerthaus, Vienna (1999), Doctor Honoris Causa al Universității Catolice din Louvain (2000) și a Universității din Barcelona (2006), „Medalla d'Or‟ a Parlamentului Cataloniei (2003). În 2011 CD-ul–carte Dinastia Borgia a primit Premiul Grammy la categoria Best Small Ensemble Performance și premiul pentru cel mai bum album la categoria Ancient Music la International Classical Music Awards.
Hespèrion XXI
Uniți de o pasiune comună pentru studiul și interpretarea muzicii vechi într-o manieră contemporană și fascinați de bogăția repertoriului muzical european și mai ales hispanic de dinainte de 1800, Jordi Savall, Montserrat Figueras, Lorenzo Alpert și Hopkinson Smith au pus bazele ansamblului Hespèrion XX în 1974. De mai bine de 30 de ani ansamblul a rămas fidel viziunii fondatorilor, aducând pe scenele lumii bijuterii muzicale în premieră și devenind o prezență constantă a marilor festivaluri, în special de muzică veche.
(foto copyright: David Ignaszewski)
Devenit, odată cu trecerea în noul mileniu, Hespèrion XXI, ansamblul își continuă munca susținută de cercetare, scoțând la lumină repertorii în mare parte necunoscute publicului larg, de la muzica medievală hispanică la Barocul englez și muzica Renașterii, ajutând astfel și la popularizarea creației respectivilor compozitori (J. Jenkins, J. Rosenmuller, S. Scheidt, etc). Proiecte precum Música en los tiempos de Cervantes, Música napolitana del Renacimiento, el Llibre Vermell de Montserrat, Romances Sefardíes, Cansós de Trobairitz, El Barroco Español și producții centrate pe muzica unor compozitori ca A. de Cabezón, G. Gabrieli, G. Frescobaldi, E. du Caurroy, S. Scheidt, T. Hume, W. Brade, O. Gibbons, F. Couperin and J.S. Bach reprezintă numai o parte din domeniile de interes pentru Hespèrion XXI.
De menționat între proiectele ansamblului sunt The Art of Fugue de J. S. Bach, Lachrimae or Seaven Teares de Dowland, Laudes Deo de C. Tye, Recercadas del Trattado de Glosas de D. Ortiz, Romances y Villancicos de J. del Enzina, Fantasias for the Viols de H. Purcell (distins cu numeroase premii), Jerusalem, City of the Two Peaces (câștigător al Prix Caecilia 2008 și Orphé d'or de l'Académie du Disque Lirique 2008).
Un repertoriu atât de amplu necesită combinații variate de instrumentiști și o extraordinară virtuozitate, ca și o cunoaștere aprofundată a stilurilor și perioadelor. Hespèrion XXI este un ansamblu internațional compus din cei mai buni mânuitori ai fiecărui instrument, iar formula instrumentală variază în funcție de caracteristicile proiectelor, chiar dacă baza ansamblului rămâne aceeași. În abordarea muzicii vechi, originalitatea ansamblului constă în îndrăzneala opțiunilor: creativitatea individuală a muzicianilor îmbinată cu spiritul de echipă și căutarea neobosită a unei sinteze dinamice între expresia muzicală, cunoștințele stilistice și istorice și imaginația caracteristică muzicienilor contemporani.
Istanbul. Dimitrie Cantemir. Cartea ştiinţei muzicii
