Joi, 15 martie 2018, în Sala Mare a Institutului Cultural Român (ICR) din
Aleea Alexandru nr. 38, a avut loc vernisajul expoziției „Dăruire”, eveniment
dedicat pictoriței Alma Redlinger. Evenimentul a fost moderat de
vicepreşedintele ICR, Béla Dan Krizbai, care a adresat invitaților un cuvânt de
bun venit și a mulțumit partenerilor pentru eforturile de a aduce în conștiința
publică importanța artistei Alma Redlinger, personalitate culturală cu
rezonanță în arta contemporană românească, la un an de la dispariția fizică a
acesteia.
În deschiderea expoziției, președintele Federației Europene a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO (FEACCU), Daniela Popescu a amintit că tabloul Almei Redlinger este o dăruire peste timp, cu multă culoare, noblețe, vioiciune și dragoste de viață. Daniela Popescu a mulțumit, la rândul ei, organizatorilor, amintind că parteneriatul UNESCO-ICR are o istorie lungă: în urmă cu douăzeci de ani, ambasadorul delegat permanent al României pe lângă UNESCO, Dan Hăulică, a metaforizat, în scrierile sale, această relație – „în memoria viitorului”.
Custodele colecției fondului Alma Redlinger, lector dr. arh. Ștefan Simion a vorbit, cu mare emoție, despre dublul rol al Almei Redlinger în formarea sa, acela de bunică, dar și acela de artist. Ștefan Simion a amintit publicului prezent de modul de lucru al artistei, de tipul de lumină, de liniștea, de fantezia, de munca, toate elementele, care, concentrate, au dus la transpunerea pe pânză a propriei viziuni creatoare. El a mai vorbit și despre reprezentarea locului, a atelierului, a casei și a lumii, despre faptul că tablourile Almei Redlinger sunt de cele mai multe ori „autoreferențiale”, sursă de inspirație pentru alte viitoare creații, despre durata necesară observării detaliilor din acestea, despre efemer și despre decalajul dintre realitate și imaginea picturală. Ștefan Simion, curatorul colecției Alma Redlinger, a mai spus că o pictură „trebuie mai mult privită”, problematica fiind ceea ce reține privitorul acolo, în fața tabloului, iar dacă acesta poate fi privit mai mult, este extraordinar.
Curatorul expoziției și reprezentantul din partea UNESCO – dr. Mihaela Varga, a descris-o pe Alma Redlinger drept un nume de referință pentru arta contemporană. „Alma Redlinger a păstrat un stil în adevăratul sens al avangardismului, spiritul profund, neostentativ. Alma Redlinger a fost formată de profesorul M. H. Maxy, pe care l-a omagiat într-o pictură expusă în colecția din Sala mare a ICR. Alma Redlinger, în drumul ei, s-a emancipat, descătușat, a devenit din ce în ce mai liberă. Imediat ce a putut reveni la ceea ce a învățat în tinerețe, drumul ei a fost ascendent, până la sfârșit. Nu a fost înfrântă de adolescență. Pictura ei este vitală, reprezintă un elogiu adus omului, artistului, tuturor celor pe care îi admira: H. Matisse, M. H. Maxi, R. Dufy. Sperăm că vom reuși să o punem pe Alma Redlinger pe locul pe care îl merită, în școala românească de pictură de la a doua jumătate a secolului XX și prima jumătate a secolului XXI”, a încheiat criticul de artă Mihaela Varga.
La vernisaj a participat un public numeros, format din prieteni ai artistei, curatori, artiști, jurnaliști de artă, evenimentul bucurându-se de prezența extraordinară a ambasadorului Statului Istrael la București, E.S. doamna Tamar Samash, reprezentantul Ambasadei Republicii Moldova în România, Valeriu Turea, precum și alți membri din cadrul corpului diplomatic.
Alma Redlinger (8 martie 1924 - 2 februarie 2017) s-a format la celebra școală de pictură organizată de Max Herman Maxy, în timpul celui de-al doilea război mondial, pentru etnicii evrei, cărora li se interzisese accesul la învățământul de stat. În ciuda traumei severe pe care tânăra artistă a suferit-o în perioada excluziunii, mesajul artistic rămâne creator, optimist, profund.
Expoziția „Dăruire” este deschisă în Sala Mare a Institutului Cultural
Român, în perioada 15-28 martie 2018, interval orar 10.00-18.00.
