"E. Lovinescu şi-a făcut un fel de obligaţie morală din faptul de a arăta cum s-a configurat şi cum a evoluat modul său de a gândi, cum s-a compus, din ce elemente psihologice s-a combinat, cu ce predispoziţii a pornit şi cu reacţii s-a confruntat. Memoriile din cele trei volume sunt centrulacestei autobiografii spirituale. Dar ele atrag şi alte texte, care ne ajută să înţelegem complexitatea şi specificul unei personalităţi critice formate în spiritul maiorescian al adevărului. " Ion Simuţ
