- 13 July 2020
- Etichete Icr Icr viena George enescu Constantin silvestri Raluca stirbat Rudolf leopold Concert
Președintă a Societății Internaționale „George Enescu” din Viena și cunoscută marelui public din România pentru inițiativa și reușita de salvare și reabilitare a casei Enescu, pianista Raluca Știrbăț, împreună cu violoncelistul austriac Rudolf Leopold, propun publicului un nou proiect dedicat creației și personalității compozitorilor George Enescu şi Constantin Silvestri.
Este vorba despre un concert ce va fi difuzat la data de 15 iulie, ora 20.00, pe pagina de Facebook a ICR Viena, în cadrul căruia vor fi interpretate fragmente din albumul discografic (dublu CD) ce urmează a fi lansat în toamna acestui an. Institutul Cultural Român de la Viena este partener al proiectului, alături de Bösendorfer Viena şi casa de discuri vieneză Paladino Music.
Lansarea albumului discografic cu 2 CD-uri, cuprinzând integrala creației pentru violoncel și pian, alături de Sonata op. 22 nr. 1 pentru violoncel și pian de Constantin Silvestri (1941, inedită, redescoperită la Viena de Raluca Știrbăț), marchează 65 de ani de la moartea compozitorului și precede împlinirea a 140 de ani de la nașterea lui George Enescu (1881-1955).
Proiectul s-a născut ca o continuare firească a preocupărilor, cercetărilor și realizărilor discografice enesciene ale pianistei Raluca Știrbăț: integrala creației pentru pian solo (triplu CD, Hänssler Classic), editarea și îngrijirea partiturilor noii ediții Urtext a creației pentru pian solo (Editura Grafoart, București), George Enescu. Meisterwerke - traducerea în limba germană a volumului Capodopere enesciene de Pascal Bentoiu (publicată la editura Frank & Timme, Berlin, cu sprijinul CENNAC prin programul TPS al Institutului Cultural Român), campania de salvare și restaurare a casei Enescu de la Mihăileni, jud. Botoșani.
Albumul dezvăluie melomanilor un arc peste timp al creației enesciene, debutând cu strălucitoarele compoziții de tinerețe, definitivate în anii de studii la Paris, dar profund „vieneze” în spirit, atât prin prisma scriiturii instrumentale și a arhitectonicii muzicale, cât și printr-un suflu aparte profund impregnant de „marile umbre” și idoli enescieni: Beethoven, Brahms, dar și Schubert ori Mendelssohn.
Punctul culminant al albumului se relevă, desigur, în cea de-a doua Sonată op. 26 în Do major, scrisă în vara-toamna lui 1935 între București și (lucru puțin știut) Purkersdorf, lângă Viena. Capodoperă enesciană de căpătâi, lucrarea se naște într-o perioadă grea din viața compozitorului, marcată de evenimente triste, chiar tragice, cauzate de o cădere nervoasă puternică a partenerei sale de viață, viitoarea soție Maruca Rosetti-Tescanu. Recomandarea unor somități medicale de la București a fost tratamentul în Sanatoriul Westend din Purkersdorf, de lângă Viena, una dintre cele mai performante și nobile instituții de acest gen la acea epocă din Europa. Enescu avea să-și anuleze turnee și alte obligații, oprindu-se cât putea mai mult în Purkersdorf pentru a fi alături de Maruca. Aici a definitivat părți ale Sonatei op. 26 nr. 2, compoziție plămădită din același aluat tematic și armonic cu opera Oedipe (a cărei premieră avea să aibă loc câteva luni mai târziu la Paris, în 13 martie 1936).
„La Enescu – poate mai mult decât în cazul altor creatori de renume – mă surprinde senzația palpabilă a misterului și a sondării infinite. Fără îndoială, aceasta este amprenta geniului autentic. George Enescu a devenit pentru mine, la fel ca pentru mulți alții care – ce șansă! – i-au fost contemporani, absolutul la care raportez totul, muzical și uman”, a declarat pianista Raluca Știrbăț.
Binevenită „rotunjire” a integralei enesciene, Sonata pentru violoncel (fagot) și pian op. 22 nr. 1 (1941) a bunului său prieten Constantin Silvestri vine să întregească – cu o notă de inedit – acest omagiu enescian.
Sonata pentru violoncel (fagot) și pian op. 22 nr. 1 de Constantin Silvestri a fost compusă la Predeal în iulie 1941 și i-a fost dedicată lui Mihail Jora, maestrul de compoziție al lui Silvestri. Lucrarea a fost scrisă special și cântată în primă audiție (cu fagot) în concertul aniversar „Mihail Jora – 50 de ani“ care a avut loc pe 8 noiembrie 1941 la Sala Orfeu (fostă Jean Feder) din București. După ce a mai fost interpretată doar o singură dată (cu violoncel) pe 27 februarie 1942, partitura Sonatei s-a pierdut, lucrarea figurând cu semne de întrebare sau fiind considerată necunoscută (chiar inexistentă) în toate monografiile și studiile dedicate compozitorului român.
„Pe zi ce trece, îl descopăr pe Constantin Silvestri – mai tânărul coleg și bunul prieten al lui Enescu – ca pe un compozitor complex și original, un personaj fascinant, cu aură de cavaler rebel. El este încă, din nefericire, insuficient cunoscut, apreciat și cântat, nu doar „în afară”, ci mai ales în România. Creația sa așteaptă să fie descoperită pentru a deveni permanență – și nu doar excepție – în programele sălilor noastre de concert”, a adăugat pianista.
După redescoperirea manuscrisului, Sonata a fost prezentată publicului vienez de Raluca Știrbăț și Rudolf Leopold în primă audiție pe cea mai importantă scenă de concert din Austria, la Konzerthaus, la exact 77 ani de la așternerea ei pe hârtie (în 10 noiembrie 2017), într-un eveniment organizat de Institutul Cultural Român, Societatea Austro-Română și Societatea Internațională „George Enescu” din Viena. Premiera vieneză a fost urmată de cea românească, în concertul de la Palatul Cotroceni din ianuarie 2018 (organizat în colaborare cu Radio România Muzical și Forumul Cultural Austriac).
„Creațiile romantice, de tinerețe ale lui George Enescu mă încântă, dar sunt fascinat de maniera aparte prin care, în lucrările sale târzii, extinde tonalitatea până la ultimele ei limite și demonstrează o măiestrie ritmic-contrapunctică desăvârșită. Din acest punct de vedere, îl găsesc comparabil doar cu Bartók. În cazul lui Silvestri, cred că în periplurile sale prin Viena (și ca dirijor al Wiener Philharmoniker) a preluat ceva din atmosfera aparte a acestui oraș și a dus mai departe – în cel mai bun sens al cuvântului – ce-a de-a Doua Școală Vieneză. Amestecul ritmurilor convenționale și construcția liber-atonală conferă Sonatei op. 22 nr. 1 un farmec cu totul special”, a spus violoncelistul Rudolf Leopold.
Descoperirea partiturii într-o colecție privată din Viena, în urma unor cercetări îndelungi realizate de pianista Raluca Știrbăț, reprezintă o revelație atât pentru muzicienii instrumentiști, cât și pentru compozitori sau muzicologi, fiind cu atât mai valoroasă cu cât lista compozițiilor lui Silvestri nu este foarte lungă – multe lucrări fie s-au pierdut, fie au fost distruse de compozitor însuși, binecunoscut pentru perfecționismul și spiritul său autocritic.
Partitura Sonatei va fi lansată în toamna acestui an (cu o ediție îngrijită și prefațată de Raluca Știrbăț) la editura muzicală vieneză Paladino, iar discurile lansate tot la Paladino Music vor include:
– George Enescu (1881-1955)
– Allegro pentru pian și violoncel în fa minor ([1898?], cu o coda întregită de Rudolf Leopold)
– Nocturne et Saltarello pentru violoncel și pian (1897)
– Sonata pentru pian și violoncel op. 26 nr. 1, în fa minor (1898)
– Sonata pentru pian și violoncel op. 26 nr. 2, în Do major (1935)
și
– Constantin Silvestri (1913-1969)
– Sonata pentru violoncel și pian op. 22 nr. 1 (1941, inedită, premieră mondială a înregistrării pe disc)
Raluca Stirbăţ s-a născut la Iaşi şi, după un an de studiu la Academia de Muzică „George Enescu” din Iaşi, este admisă la Universität für Musik und darstellende Kunst din Viena, la clasa profesorului Jürg von Vintschger. A fost bursieră a Societăţii „Beethoven”, a fundaţiei „Martha Sobotka-Janaczek” şi a Clubului Rotary din Viena precum şi a Nippon Foundation din Tokio şi a fundaţiei „Madeleine Blaireville” din Elveţia. A participat la numeroase cursuri de măiestrie ale unor pianişti de renume printre care Murray Perahia, Hans Leygraf, Lory Wallfisch, Aquilles Delle-Vigne, Marek Drewnowski. Raluca Stirbăţ este laureată a numeroase concursuri şi festivaluri naţionale şi international (concursul internaţional Sanremo Classico, Italia, premiul I, Stefano Marizza, Trieste, Italia, premiul I, Virtuosi per musica di pianoforte, Cehia, premiul I, marele trofeu Lira de aur al concursului Ciprian Porumbescu, Suceava, etc.). Pianista este invitată să concerteze în întreaga Europă, Marea Britanie, SUA, Asia etc. Raluca Ştirbăţ a înfiinţat în 2011 la Viena Societatea Internaţională „George Enescu”, care are drept ţeluri promovarea operei marelui compozitor român.
Rudolf Leopold s-a născut în 1954 în Viena şi a studiat violoncelul la Universitatea de Muzică din Viena sub îndrumarea profesorilor Richard Krotschak şi Tobias Kühne. A fost membru fondator al Sextetului de Coarde din Viena şi a susţinut concerte în Europa, Statele Unite ale Americii şi Japonia, fiind invitat la festivalul Salzburger Festspiele şi Edinburgh Festival. Rudolf Leopold a obţinut o serie de premii pentru înregistrările realizate în colaborare cu casele de producţie EMI şi Pan Classics. A interpretat în concerte solo de violoncel compoziţii de George Enescu, Matthias Georg Monn şi Ernst von Dohnányi. A predat Muzică Camerală la Universitatea de Muzică din Viena între 1983 şi 1990 şi din anul 1990 este profesor de violoncel la Universitatea de Arte din Graz.
Institutul Cultural Român de la Viena
Argentinierstr. 39, 1040
Tel.: +431 319 10 81;
office@rkiwien.at | www.rkiwien.at
www.facebook.com/RKIWien.ICRViena
