Scriitorii Ruxandra Cesereanu și Cosmin Perța participă la Conferința Internațională PEN de la Bled, cu sprijinul ICR

Scriitorii Ruxandra Cesereanu și Cosmin Perța participă, cu sprijinul Institutului Cultural Român, prin Direcția Relații Internaționale, la Conferința Internațională PEN de la Bled, Slovenia, sub egida PEN International, în perioada 16-18 aprilie 2024

PEN Slovenia și scriitorii Comitetului pentru Pace sunt organizatorii celei de-a 56-a reuniuni internaționale PEN, iar Ruxandra Cesereanu și Cosmin Perța, în calitate de președinte, respectiv vicepreședinte ai PEN Club România, au primit invitația de a participa la întâlnirea anuală a Comitetului pentru Pace din cadrul PEN International. Programul reuniunii a început cu Adunarea Generală PEN din data de 16 aprilie 2024, între orele 9:00 - 16:00, urmată de o serie de mese rotunde și discuții publice pe parcursul celei de-a doua zi, încheindu-se în data de 18 aprilie 2024 cu festivalul „Faces of Peace” (Fețe ale păcii). Cele trei zile ale reuniunii se desfășoară în format hibrid.

Subiectele alese pentru mesele rotunde în acest an sunt:

1. Consecințele catastrofei pentru pace - răspunsul scriitorilor/ The Conequences of Catastrophe for Peace: Writers' Response (subiect ales de WIPC)

„Multe dintre catastrofele cu care se confruntă umanitatea sunt dezastre naturale. Alte catastrofe precum războiul și încălcarea drepturilor omului sunt cauzate chiar de omenire. Adesea, dezastrele naturale sunt înrăutățite de acțiuni umane – schimbările climatice, defrișările, fie ca urmare a acestora. De multe ori catastrofe grave lovesc în anumite părți ale lumii deja destabilizate de lupte. Scriitorii pot atrage atenția asupra pericolelor, folosesc poezia și ficțiunea pentru comemorarea dezastrului și pentru solicitarea intervenției”, afirmă organizatorii.

2. Multiculturalitate și dialog în literatura balcanică/Multiculturality and Dialogue in Balkan Literature (subiect ales de PEN Slovenia)

„Bogăția literaturii balcanice constă în diversitatea sa. Limbile din acest spațiu cultural aparțin diferitelor grupuri lingvistice slave, romanice și chiar cu rădăcini germanice. De-a lungul secolelor de întrepătrundere lingvistică, s-au format mai multe comunități culturale și naționale. După ruperea Iugoslaviei și a războiului devastator din anii 90, au fost delimitate o serie de țări noi. Cu toate acestea, în ciuda procesului de integrare în Uniunea Europeană, ura nu a fost eradicată. Discursul de ură, glorificare a criminalilor de război, restricțiile privind libertatea de exprimare și atacurile asupra scriitorilor completează adesea știrile. Cu toate acestea, în țările fostei Iugoslavii, autori interculturali, incluzându-l pe laureatul Nobel Ivo Andric, sunt cei care aparțin multiplelor tradiții mixte culturale. Sensibilitatea și înțelegerea problemelor interetnice și inter-religioase au servit ca ghid pentru întreaga societate iugoslavă. Este posibil să se creeze un spațiu pentru dialog din această diversitate? Poate literatura, care în Balcani a dat adesea spațiu pentru colaborare, transcende ura?”, se arată în textul organizatorilor.

Ultima zi, 18 aprile 2024, este dedicată festivalului literar și festivalului de poezie „Fețe ale păcii”, care în acest an va prezenta creativitatea tinerilor poeți și scriitori.

La final, va fi publicată Bled Meeting Anthology 2024, iar contribuțiile participanților vor fi incluse în această antologie în una din limbile oficiale ale întâlnirilor: franceză, engleză, spaniolă sau slovenă.

Ruxandra Cesereanu este poetă, prozatoare, publicistă și eseistă. Este, de asemenea, profesor universitar și cercetătoare și a urmat cursurile Facultății de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1981–1985). În timpul facultății a fost redactor la revista „Echinox”. Între 1991 și 2021 a fost, pe rând, din 2011 redactor-șef adjunct, iar din 2015 redactor-șef la revista de cultură „Steaua” din Cluj-Napoca. Și-a susținut doctoratul, în 1997, cu teza Infernul concentraționar reflectat în conștiința românească. Actualmente, este profesor universitar la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, în cadrul Departamentului de Literatură Comparată. Timp de patru ani a fost cadru didactic în cadrul Catedrei de jurnalism de la Facultatea de Științe Politice. Este, de asemenea, cercetător al universului concentraționar.

Cosmin Perța, poet, prozator și eseist, născut în 1982 la Vișeu de Sus, Maramureș, a absolvit Facultatea de Litere din cadrul UBB Cluj și un master la Universitatea din București. A obținut o diplomă de masterat în literatură contemporană și titlul de doctor în litere cu o teză despre fantastic în literatura est-europană. Din 2002, când a debutat, Cosmin Perța a publicat cinci volume de versuri (Santinela de lut, Editura Vinea, 2005; Cântec pentru Maria, Editura Vinea, 2007; Bătrânul, o divină comedie, Editura Charmides, 2009; Fără titlu, Editura Paralela 45, 2011; Cântec de leagăn pentru generația mea, Editura Paralela 45, 2018; dar și o serie de volume de proză (două romane, două volume de povestiri, o monografie). În 2012, a obținut premiul Tânărul prozator al anului. Fragmente din opera sa poetică au fost deja traduse în 16 limbi, iar ultimul volum de proză, o carte dedicată copiilor – Anisia și uneltele fermecate – este în curs de traducere integrală în patru țări. A lucrat timp de opt ani în presa culturală din Cluj și București și a condus colecții foarte apreciate de literatură contemporană la editurile Tracus Arte și Paralela 45.