În cadrul expoziţiei on-line «Monumenta Cartographica Dacoromaniae – Spaţiul românesc în cartografia secolelor XVI–XVIII / Monumenta Cartographica Dacoromaniae – Le terre romene nella cartografia storica a stampa del Cinque–Settecento», sunt expuse, sâmbătă 11 iulie 2020, pe pagina Facebook şi pe contul oficial de Instagram ale Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia două hărţi din secolul al XVII-lea, a căror sursă de inspiraţie a constituit-o o hartă geografică a Europei Răsăritene aflată în Palatul Principilor din Alba Iulia în timpul domniei lui Gabriel Bethlen (1613–1629).
Harta unuia dintre cei mai importanţi cartografi francezi din secolul al XVII-lea, Nicolas Sanson (1600–1667), Cours du Danube, depuis Belgrade jusques au Pont-Euxin, où sont, d’un costé, la Transilvanie, la Valaquie, la Moldavie, la Bessarabie, et de l’autre la Bulgarie, la Romanie, et partie de la Servie et de la Macédoine, tirée des diverses auteurs, în Idem, Cartes générales de toutes les parties du Monde, cu contribuţia gravorului şi editorului Pierre Mariette (1634–1716), Paris, 1665, gravură, 56x45 cm, colecţie privată, înfăţişează cursul inferior al Dunării, Principatele Române fiind bine individualizate, chiar dacă fără acurateţe geografică, cu redarea a numeroase toponime şi hidronime din spaţiul extracarpatic.
Cea de-a doua hartă expusă în cadrul expoziţiei on-line este o lucrare a cartografului italian Giacomo Cantelli da Vignola (1643–1695), Descritione delli Principati della Moldavia e Valachia tolta da Giacomo Cantelli da Vignola geografo del Serenissimo Duca di Modena & c da un Esemplare trovato nel Gabinetto del Prencipe di Transilvania; data in luce da Gio‹vanni› Giac‹omo› de Rossi dalle sue stampe in Roma alla Pace con Priv‹ilegio› del S‹anto› P‹ontefice›, 1686, în Mercurio geografico ov‹v›ero Guida geografica in tutte le parti del Mondo conforme le tavole di Giacomo Cantelli da Vignola, vol. II, Roma, 1692, gravură, 42x54 cm, colecţie privată.
Cartograful italian indică explicit sursa pe temeiul căreia a fost redactată harta sa, în cadrul acesteia regăsindu-se influenţe evidente ale hărţilor cursului Dunării ale francezilor Nicolas Sanson şi Nicolas Berey (1610?–1665), dar şi ale marii hărţi a fluviului a faimosului cartograf Johannes Janssonius (1588–1664), activ la Amsterdam şi contemporan al colegilor săi de breaslă din Franţa. Harta lui Cantelli este imprecisă, are însă o bogată toponimie şi hidronimie a Principatelor Române, în vreme ce formele de relief sunt redate printr-o grafică atentă, datorată gravorului şi tipografului Giovanni Giacomo de Rossi, unul dintre cei mai importanţi tipografi şi editori din Roma secolului al XVII-lea. Din punct de vedere estetic, harta lui Giacomo Cantelli este superioară celei realizate de Sanson, dar dă dovadă lipsă de acurateţe, schimbând, după modelul polon, Moldova cu Ţara Românească, chiar dacă numai pentru o parte din teritoriul celor două principate. Spaţiul românesc este şi în harta lui Cantelli delimitat, cu realităţile politico–teritoriale individualizate, considerate parte a Creştinătăţii, deşi se ştia bine, desigur, că Ţara Românească şi Moldova erau state vasale ale Imperiului Otoman.
