În cadrul expoziţiei on-line «Monumenta Cartographica Dacoromaniae – Spaţiul românesc în cartografia secolelor XVI–XVIII / Monumenta Cartographica Dacoromaniae – Le terre romene nella cartografia storica a stampa del Cinque–Settecento», responsabil de proiect: Cristian Luca, au fost expuse pe pagina Facebook şi pe contul oficial de Instagram ale Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia două hărţi publicate la Paris în secolul al XVII-lea:
1. Nicolas Sanson d’Abbeville (1600–1667), Alexis–Hubert Jaillot (c. 1632–1712), Le Royaume de Hongrie et les États qui ont esté sujets et dependans de sa Couronne, sçavoir la Transilvanie, Moldavie, Valaquie, Croacie, Bosnie, Dalmacie, Servie, Bulgarie, ou sont présentement les Beglerbeglicz ou gouvernements de Bude, de Temeswar, de Bosnie et partie de celuy, de Romelie, les Principautés de Transilvanie, Moldavie, Valaquie, et la République de Raguse qui font aujourd’huy la Partie Septentrionale de la Turquie en Europe, editor: Alexis–Hubert Jaillot, Paris, 1684, 55x88 cm, gravură, colorată manual în epocă, colecţie privată;
2. Vincenzo Maria Coronelli (1650–1718), Cours du Danube depuis sa source, jusqu’à ses Embouchures, ou sont partie de l’Empire d’Allemagne et des États qui ont este ou qui sont encore de l’Empire des Turcs en Europe avec partie des États de la Sérénissime République de Venise, dressée par le P. Coronelli, corrigée et augmentée par le Sr. Tillemon, gravor şi editor: Jean Baptiste Nolin (1657–1708), Paris, 1688, 45x120 cm, gravură, colorată manual în epocă, Colecţia cartografică Eran Laor a Bibliotecii Naţionale a Israelului.
Harta cartografilor francezi Nicolas Sanson şi Alexis–Hubert Jaillot, de fapt una dintre operele geografice ale lui Sanson, prelucrată şi actualizată de Jaillot, este succintă în privinţa redării toponimiei şi hidronimiei, dar individualizează corect Ţările Române ca Principate autonome vasale Imperiului Otoman. Harta Dunării a geografului şi cartografului veneţian Vincenzo Maria Coronelli, în ediţia publicată la Paris, în 1688, de gravorul şi editorul francez Jean Baptiste Nolin (1657–1708), este o operă de artă cu destulă acurateţe topografică, adusă la standardele cartografiei ştiinţifice franceze de cartograful şi geograful Jean–Nicolas du Tralage de Tillemont (1640?–1720?). Coronelli, franciscan erudit, geograf, cosmograf şi enciclopedist, unul dintre cei mai cunoscuţi şi de succes cartografi italieni din ultimul sfert al secolului al XVII-lea şi din primele decenii ale veacului al XVIII-lea, a acordat atenţia cuvenită Europei Răsăritene, zonă de interes economic pentru Veneţia, hărţile sale vizând atât teritoriile aflate sub dominaţie veneţiană sau în orbita Republicii Serenissime, cât şi arealul dunărean. Harta Dunării a lui Coronelli, prelucrată de Jean–Nicolas du Tralage de Tillemont, s-a bucurat de apreciere în epocă, atât pentru calităţile estetice, cât şi pentru relativa sa exactitate geografică în ceea ce priveşte cursului marelui fluviu. Principatele Române sunt delimitate de-a lungul cursului inferior al Dunării, Ţara Românească şi Moldova sunt redate în aceiaşi culoare, teritoriul acestora fiind dispus cu relativă acurateţe pe hartă, însă reprezentarea grafică a toponimelor şi hidronimele este de multe ori eronată, urmarea firească a varietăţii surselor utilizate şi compilate, deci şi a impreciziilor preluate, ca şi a absenţei ridicărilor topografice, care abia în secolul al XVIII-lea au început să fie utilizate pentru elaborarea hărţilor.
