- 1 July 2020
- Tags Venetia Irccu venetia Icr Pictori Secolul xx
Complementar proiectului „Venezia vista dai grandi pittori romeni/Veneția văzută de marii pictori români“, Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția lansează miercuri, 1 iulie 2020, în mediul virtual, expoziția „Veneţia şi laguna veneţiană în viziunea artiştilor români ai secolului XX“. Imaginile vor fi prezentate pe paginile Facebook și Instagram ale reprezentanței ICR la Veneția.
Desfășurat în perioada 1 iulie - 1 octombrie 2020, în parteneriat cu 19 muzee din țară, cu colaborarea Societăţii Colecţionarilor de Artă din România, proiectul prezintă viziunea artiştilor români din secolul XX asupra Veneţiei şi a lagunei sale, surse de inspirație pentru numeroşi pictori din întreaga lume. Fiecare lucrare este însoţită de o scurtă fişă în limba italiană, ce cuprinde date biografice ale autorului şi descrierea operei.
Vor fi expuse online lucrări aflate în custodia a 19 instituții muzeale: Muzeul Judeţean Argeş din Piteşti, Muzeul de Artă al Complexului Muzeal «Iulian Antonescu» din Bacău, Muzeul «Vasile Pârvan» din Bârlad, Muzeul de Artă din Braşov, Muzeul Brăilei «Carol I», Muzeul Judeţean Botoşani, Muzeul Municipiului Bucureşti – Pinacoteca Municipiului Bucureşti, Muzeul Judeţean Buzău, Muzeul de Artă Vizuală din Galaţi, Muzeul Judeţean Ialomiţa, Muzeul Judeţean Mureş, Complexul Naţional Muzeal «Curtea Domnească» din Târgovişte, Muzeul de Artă al Complexului Muzeal Naţional Neamţ, Muzeul Judeţean de Artă Prahova «Ion Ionescu Quintus», Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu, Muzeul de Artă Timişoara, Muzeul de Artă al Institutului de Cercetări Eco–Muzeale «Gavrilă Simion» din Tulcea, Muzeul Judeţean «Ştefan cel Mare» din Vaslui, Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, precum și din colecții private.
Inaugurarea Bienalei Internaţionale de Artă, în anul 1895, a transformat Veneţia nu doar într-o sursă de inspiraţie pentru artişti, ci şi în cel mai important centru internaţional de promovare a artelor vizuale, într-un pol de iradiere a curentelor artistice. Artişti reputaţi ca Pierre Auguste Renoir (1841–1919), Claude Monet (1840–1926), John Singer Sargent (1856–1925), Anders Zorn (1860–1920), Paul Signac (1863–1935), Vasili Kandinski (1866–1944), Oskar Kokoschka (1886–1980) şi alţii au surprins în lucrările lor farmecul, frumuseţea şi magnetismul Veneţiei.
La rândul lor, pictorii români au găsit la Veneţia sursa ideală de inspiraţie pentru o peisagistică de o policromie exuberantă, de factură impresionistă şi neoimpresionistă. Gheorghe Petraşcu (1872–1949), Constantin Artachino (1870–1954), Jean Alexandru Steriadi (1880–1956), Eustaţiu Stoenescu (1884–1957), Nicolae Dărăscu (1883–1959), Rudolf Schweitzer-Cumpăna (1886–1975), Corneliu Baba (1906–1997) sunt doar câţiva dintre artiştii români care s-au aplecat asupra temelor «veneţiene» în creaţia lor artistică. Alături de aceştia, numeroşi alţi pictori români – Elena Popea (1879–1941), Vasile Popescu (1894–1944), Ştefan Popescu (1872–1948), Gustav Sámuel Kollár (1879–1970), Marius Bunescu (1881–1971), Eugen Ispir (1909–1974), Octav Angheluţă (1904–1979), Adam Bălţatu (1889–1979), Aurel Bordenache (1902–1987), Dem Iordache (1905–1982), Ioan Sima (1898–1985), Brăduţ Covaliu (1924–1991), Vasile Dobrian (1912–1999), Constantin Piliuţă (1929–2003), Virgil Demetrescu–Duval (1930–2005), etc. – au dedicat oraşului lagunar lucrări definitorii pentru stilul operei lor.
Arhitectura renascentistă, cu palatele somptuoase şi edificiile de cult impunătoare, canalele veneţiene reflectând lumina răsăritului, ambarcaţiunile străbătând apele lagunei, adică poezia peisajului veneţian, au inspirat multe dintre lucrările în plein air ale artiştilor români. La farmecul Veneţiei, ce a atras numeroşi artişti de pretutindeni, oraşul fiind înfăţişat în lucrări realizate de toate şcolile de pictură europene din secolul XX, contribuie simbioza dintre apă şi pământ, canalele lagunei, pe care alunecă gondolele, străzile înguste şi animate străjuite de edificii cu o istorie seculară, pieţele luminoase ce adună mulţimi zgomotoase sau monumentele arhitectonice, în care Serenissima domina mările şi inspira prin opulenţă şi rafinament curţile regale şi princiare ale Europei.
https://www.facebook.com/istituto.romenodivenezia/
https://www.instagram.com/ircruv/
***
Actualizare 31.07.2020: Celor 19 muzee li s-au adăugat Complexul Muzeal Arad, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Muzeul Județean Satu Mare și Muzeul Țării Crișurilor din Oradea.
