Participarea în premieră a României la „Révélations” Paris, apreciată de mii de vizitatori

România a participat, în premieră, la Bienala meseriilor artistice și industriilor creative „Révélations”, care s-a desfășurat la Grand Palais Paris, în perioada 23-26 mai 2019. 

În cadrul expoziției „Banquet", coloana vertebrală a Bienalei, au fost prezentate expozițiile a cinci creatori români: Radu Abraham, Adina Marin, Ruxandra Sacaliș, Veronica Olariu și Olah Gyarfas. Creațiile lor au fost văzute de mii de vizitatori și s-au bucurat de succes atât din partea publicului, cât și din partea specialiștilor. Designerii prezenţi la Grand Palais au fost însoţiţi de comisarii expoziţiei, Andrei Borţun şi Ami Barak, alături de curatorul Atilla Kim.

Bienala „Révélations” 2019 s-a deschis pentru profesionişti şi presă miercuri seară, 22 mai, la Grand Palais în prezenţa ASR Marele Duce Henri de Luxemburg, ASR Marea Ducesă Maria Teresa de Luxemburg, a cuplului moştenitor al Luxemburgului, ES Luca Niculescu, ambasadorul României în Franţa, miniştri, ambasadori, designeri, galerişti, comisari și jurnaliști.

 Bienala „Révélations” a găzduit simpozionul „Crafting Europe: pentru o strategie europeană a meseriilor artistice” - eveniment major care a reunit reprezentanți din mai multe țări. Partcipanții au prezentat propria viziune asupra meseriilor creative, văzute ca un pariu pentru viitorul economiei unei ţări. A fost o dezbatere inedită între decidenţi politici, profesionişti ai meseriilor creative şi reprezentanți ai unor instituţii internaţionale, în cadrul căreia  Institutul Cultural Român a fost reprezentat prin intervenţia Anamariei Stănescu - director general adjunct al Direcției Generale Programe Interne și Internaționale. Simpozionul s-a încheiat cu lansarea manifestului „Crafting Europe: pentru o strategie europeană a meseriilor artistice”, propus de Ateliers d'Art de France, organizatorul „Révélations” şi World Craft Council Europe. S-a făcut apel către toate instituţiile europene şi decidenţii naţionali ca aceştia să susţină acest sector printr-o politică publică europeană, puternică şi angajată.

În spiritul lansării acestui manifest, expoziţia românească de la „Révélations” şi creaţiile celor cinci artişti expozanţi sunt intrinsec legate de colaborarea lor cu fundaţii şi asociaţii care au ca scop salvarea şi promovarea tradiţiilor creative româneşti.  

Mesteshukar ButiQ (MBQ) este o reţea constituită din întreprinderi de economie socială dar şi din mici ateliere. Producătorii designeri care fac parte din reţea dezvoltă produse noi, regrupate ulterior în colecţii de modă şi de design, având la bază tehnicile tradiţionale de producţie şi influenţele artistice ale culturii rome şi româneşti. Produsele sunt toate comercializate în buticul cu acelaşi nume din Bucureşti.

Fundaţia Pro Patrimonio, cu care ICR Paris a mai colaborat, este o organizaţie neguvernamentală creată în anul 2000, cu o activitate care se dezvoltă puternic mai ales în România, Franţa, Marea Britanie şi Statele Uuite ale Americii. Fundaţia are ca obiectiv salvarea, păstrarea şi perpetuarea patrimoniului arhitectural şi cultural român.

PATZAIKIN este o casă de design vestimentar şi lifestyle, creată în 2011 de arhitectul Teodor Frolu şi de fostul campion olimpic la caiac-canoe Ivan Patzaichin. Imaginată asemeni unui ecosistem colaborativ între artişti, meşteşugari, arhitecţi, designeri, PATZAIKIN încurajează transferul valorilor materiale şi imateriale ale patrimoniului rural spre centrul de interes cultural al marelui public. Produsele artizanale create de designerii acestei case de modă pun în valoare legăturile ancestrale dintre urban şi rural, fiind fabricate din materiale tradiţionale utilizate dintotdeauna de poporul român. 

Nu în ultimul rând, proiectul DELTACRAFT, al Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis, încearcă să revitalizeze meseriile artistice tradiţionale din Delta Dunării, prin colaborarea dintre meşteşugarii locali şi designerii contemporani. Colecţia de obiecte specifice DELTACRAFT este inspirată de cultura, istoria, resursele şi tehnicile tipice acestei zone. Obiectivul principal este evidenţierea faptului că se poate vorbi despre o abordare durabilă a producerii obiectelor, o abordare cu rădăcini în cultura şi locurile de origine, permiţând astfel supravieţuirea meseriilor artistice şi de artizanat tradiţionale. 

Bienala meseriilor artistice și industriilor creative „Révélations”, sprijinită de Institutul Cultural Român, în parteneriat cu The Institute s-a incheiat duminică, 26 mai 2019.

Radu Abraham, născut în 1989, este un tânăr designer care caută în mod constant noi perspective prin explorare și inovare. Între artă și design, el experimentează în prezent o gamă largă de materiale și tehnici pentru a-și dezvolta în continuare creativitatea. Inspirat de forme și geometrie, cu linii simple și o compoziție minimalistă, Radu caută întotdeauna modalități de a experimenta cu obiectele pe care le creează, prin diferite contraste, prin culoare sau prin combinarea materialelor cu caracteristici diferite. Toate desenele au fost făcute de el, într-un mic atelier echipat cu mașini de prelucrare a lemnului și a metalelor.

Adina Marin s-a născut în 1987 la București. A absolvit Universitatea de Arhitectură și Urbanism„Ion Mincu"din Bucuresti si Universitatea de Arhitectura din Toulouse, Franţa.

Ideile sale provin din toate domeniile în care lucrează amestecându-le, schimbându-le și reajustându-le în funcție de cum are nevoie. Astfel, ea experimentează diferite modalități de exprimare care variază de la arhitectură la bijuterie. Își împarte timpul între proiectarea bijuteriilor de argint și aur, crearea de mobilier și decorarea spațiilor și programe experimentale pentru copii. Ea este foarte atașată de amestecul de materiale, de exemplu colecția de bijuterii cu lână. De asemenea, ea folosește metode tradiționale și artizanale pentru a lucra cu metal. „Bijuteriile contemporane sunt artă pe care o poți purta", a spus ea despre prima sa colectie de bijuterii realizată in colaborare cu un meșter rom.

Ruxandra Sacaliș s-a născut în 1984 la București, unde locuiește si lucrează acum. Ea a absolvit Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu" București și un master în Conservarea Patrimoniului la Universitatea Oxford Brookes (Marea Britanie). După studierea arhitecturii tradiționale și istoria materialelor, ea a devenit pasionată de design. În munca ei, ea încearcă să exploreze relația dintre identitatea locală și designul contemporan și creează obiecte simple care ne servesc în viața noastră de zi cu zi. Originalitatea sa vine din dorința ei de a experimenta și de a înțelege calitatea intrinsecă a materialelor pe care le folosește. Concentrându-se pe utilizarea practică a ceea ce face, Ruxandra Sacaliș încearcă să creeze obiecte de design care să răspundă nevoilor din viața de zi cu zi și în același timp să exprime personalitatea proprietarului lor.

Veronica Olariu este co-fondatorul studioului de design Kaptura de Aer, al cărui scop este de a da o formă la ceea ce nu e, o ambiție ironică și metaforică. Artista se concentrează asupra aspectelor non-materiale ale culturii și le combină cu interesul său pentru culturile locale. materiale și artizanat.. Alegând o abordare informală a arhitecturii și a designului, ea caută să capteze diverse emoții, sensuri, tradiții, standarde și principii pentru a le "traduce" și a le da o formă prin muncă si creație.

Olah Gyarfas s-a născut în 1975 la Tușnad, România. Designerul româno-maghiar se poate lăuda déjà cu o carieră prolifică. Este absolvent al Universității din Timișoara de Vest, artă textilă și design de modă și apoi la Universitatea de Arte Aplicate din Budapesta. Creația lui este marcată de experimentarea nonșalantă între diferite materiale și texturi, dar și de importante detalii imperceptibile de proiectare.

În 2006, a inițiat marca de modă „Rozalb de Mura”, descrisă drept „una dintre cele mai promițătoare branduri din Europa de Est "de revista Dazed Fashion Magazine. Recent, „Rozalb de Mura” s-a transformat într-un colectiv de artă și modă numit Aparatul 22 (2010). Optând pentru o altă perspectivă, colectivul dorește să abordezee lumea modei dintr-o perspectică mai critică decât de obicei. Proiectele combină ficțiunea și realitatea, narațiunea și abordare critică. În 2011, Olah și-a lansat propriul brand, PATZAIKIN, inspirat de tradițiile pescarilor din Delta Dunării.