„Bienala de Artă de la Veneția 2017. Ce și cum” – dezbatere MNAC

Cu prilejul lansării în România a concursului pentru desemnarea reprezentanților naționali la Bienala de Artă de la Veneția din 2017, la Muzeul Național de Artă Contemporană, a avut loc pe 16 noiembrie o discuție despre schimbările din regulamentul procesului de selecție, și despre tema și rolul Bienalei, din perspectivă națională și internațională. 

Dezbaterea s-a desfășurat pe două paneluri, moderator fiind Cristian Neagoe. Primul panel s-a axat pe practicile instituționale. Au participat Corina Șuteu, ministrul culturii, Călin Dan, directorul Muzeului Național de Artă Contemporană, Liviu Jicman, vicepreședintele Institutului Cultural Român, Ireny Comaroschi, director general al Departamentului de Comunicare și Diplomație Publică și Culturală din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, și Attila Kim, arhitect și Comisar al participării României la cea de-a 15-a ediție a Bienalei de Arhitectură de la Veneția.

În panelul al doilea s-a vorbit despre chestiuni organizatorice și tehnice care influențează practica artistică. A luat din nou cuvântul Attila Kim, iar apoi au vorbit Ruxandra Demetrescu, profesor la Universitatea Națională de Arte din București, Anca Mihuleț, curator independent, Oana Radu, consultant în politici culturale și manager al Asociației Film ETC., și Suzana Dan, artist și manager cultural.  

Conform noului regulament stabilit de organizatori, fiecare țară poate participa cu un singur proiect câștigător. Astfel, România va fi reprezentată la Bienală printr-un eveniment artistic unic ce se va desfășura în ambele spații expoziționale deținute de țara noastră la Veneția: Pavilionul României din Giardini della Biennale și Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică.

La această ediție, concursul va avea două etape de jurizare: prima etapă, cu un rol de definire a conceptului curatorial și a conținutului, urmată de selectarea finaliștilor, care vor fi invitați să detalieze aspectele tehnice ale proiectului în etapa a doua de concurs.

Ministrul Culturii, Corina Șuteu, în dezbaterea care a avut loc la MNAC, a declarat că dorește o creștere a vizibilității în România a participării artistice la Bienala de la Veneția: „Bienala de la Veneția nu este un eveniment suficient de vizibil [...] este unul dintre cele mai vitregite din punctul de vedere al comunicării, dacă o comparăm cu reputația pe care o are pe plan internațional". Scopul acestei întâlniri, enunțat de ministru, a fost de a relansa modul în care funcționează Bienala, într-un efort instituțional comun - Ministerul Culturii, Institutul Cultural Român și Ministerul Afacerilor Externe

Atât Corina Șuteu, cât și Ireny Comarovschi au accentuat importanța pe care o are la nivelul diplomației culturale acest eveniment de maximă sermnificație pentru lumea culturală.

Liviu Jicman a subliniat faptul că „Institutul Cultural Român este foarte bucuros să fie partener în acest proiect (...)", declarându-și întregul sprijin instituțional de care dispune - mai ales că, prin specificul său, Bienala de la Veneția pune accentul pe reprezentarea națională. Domnul Jicman a declarat că sunt foarte importante creșterea audienței evenimentului în România, în diferite formule de evenimente, încurajarea participării la concurs a artiștilor și eficientizarea mecanismelor de selecție, propunând „conectarea, poate mai bună, cu tema pe care Bienala o propune an de an".

Tema Bienalei -„VIVA ARTE VIVA" - reflectă fragilitatea condiției umane în lumea conflictuală de astăzi, arta rămânând locul de refugiu, de reflecție și expresie personală, apanajul libertății și întrebărilor fundamentale. Intervenția Ruxandrei Demetrescu a avut în vedere acest subiect: „Accentul este pe statutul artistului, se vorbește de fragilitate, de umanism, este exemplul lui Benijamin (...), care trimite la un statut al artistului care este călător prin lume - asta poate fi un model de inspirație".

Anca Mihuleț, Oana Radu, Suzana Dan și Attila Kim au pus în dezbatere câteva dintre problemele și dificulățile specifice care rezultă din participarea la un eveniment de o asemenea anvergură,  într-un oraș cum este Veneția (chestiuni ce țin de transport, de costuri, de autorizații și de proceduri instituționale).

În fiecare săptămână, în timpul celor șase luni ale expoziției, artistul și publicul său vor participa la o Masă Deschisă (Tavola Aperta), prilej cu care pot lua prânzul împreună, pot dialoga și discuta despre practica artistică.

În fiecare zi, în săptămânile de dinaintea  deschiderii expoziției, un video va fi postat pe site-ul oficial al Bienalei, oferind posibilitatea publicului de a descoperi artiștii chiar înainte de expoziție. Ediția din 2017 se va desfășura în perioada 13 mai-26 noiembrie 2017, cu previzionare pentru specialiști și presă în zilele de 10, 11 şi 12 mai 2017.

Expoziția este curatoriată de franțuzoaica Christine Macel - istoric de artă și curator principal la Centre Pompidou din Paris, al Pavilionului Franței (în 2013), respectiv al Belgiei (2007) la Bienala de Artă de la Veneția. Pentru Centre Pompidu a creat „Espace 315", o galerie pentru tineri artiști și pentru scena internațională, a fost directorul artistic al Festival du Printemps de Cahors, dar și curatorul expozițiilor unor artiști precum Anri Sala (2012), Gabriel Orozco (2010), Philippe Parreno (2009), Sophie Calle (2003), Nan Goldin (2002) și Raymond Hains (2001), contribuind cu texte critice și articole pentru Artforum, Flash Art, Art Press, Parkett and Cahiers du Musée national d'art modern.

Regulamentul concursului și o serie de anexe, dintre care și planurile celor două spații de expunere, se află pe site-ul ICR și pe cel al Ministerului Culturii.

http://cultura.ro/articol/1248

http://bit.ly/2fZjYav