Invitatul serii de Arte Marţiale de marţi, 31 martie 2009, orele 18.00, la Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru 38, Bucureşti) este Mihai Oroveanu. Cel pe care, potrivit spuselor lui Erwin Kessler, moderatorul întâlnirii, „poate doar guvernatorul BNR îl egalează în ceea ce priveşte prezenţa neîntreruptă la cârma uneia dintre instituţiile reprezentative ale statului. Actualmente director al disputatului Muzeu Naţional de Artă Contemporană, Mihai Oroveanu se ocupă, de decenii, nu de mişcarea leilor pe piaţa monetară, ci de mişcarea artei româneşti contemporane în ţară şi în lume".
„Crescut în lumea artei, altoit uneori (cu bastonul) chiar de către Pallady, s-a bucurat de-a lungul timpului de colaborarea şi de prietenia unora dintre cei mai de seamă artişti români. Istoric de artă, fotograf, curator şi colecţionar de artă el însuşi, Mihai Oroveanu este şi un bun cunoscător al artei internaţionale actuale, al mecanismelor ce guvernează scena artistică şi piaţa globală a vizualului, al sistemului muzeistic şi expoziţional ce susţine şi promovează temele, valorile şi cotele artiştilor actuali.
Mihai Oroveanu se află în rara poziţie din care poate să privească arta recentă sub toate aspectele ei vizibile ca produs cultural: elaborare, subvenţionare, expunere, promovare, achiziţionare, administrare, arhivare, editare, conservare. Dincolo însă de toate aceste unghiuri profesionale şi instituţionale cu incidenţă tehnică, oarecum neutră, Mihai Oroveanu ramâne un protagonist secret al artei curente, nu în calitatea acesteia de marfă simbolică, ci în calitatea invizibilă a acesteia, de aventură existenţială intimă. Aflat mereu în preajma artiştilor, Mihai Oroveanu a trecut şi trece împreună cu ei prin cel putin trei dictaturi – dictatura propagandistică a artei oficiale comuniste, dictatura non-conformistă a eului artistic exacerbat, dizident prin chiar natura sa şi, cel mai recent, dictatura pecuniară a artei jucate pe piaţa liberă a divertismentului şi consumului cultural.
De sub greutatea celor trei dictaturi, publicul Artelor Marţiale îl provoacă pe Mihai Oroveanu la o confruntare francă pe teme ideale sau meschine, mergând de la gustul propriu în materie de artă până la deschiderile sau blocajele în administrarea şi promovarea artei contemporane, şi de la paritatea artei româneşti faţă de moneda globală a artei actuale, până la confesiuni despre întâlniri cruciale şi experienţe iluminante în lumea artei." – Erwin Kessler
Accesul este liber.
