„Un bulgăre de humă” și „Cel mai iubit dintre pământeni”, la Cineliteratura

„Cineliteratura” – o punte între literatură și film, proiect realizat în parteneriat de Muzeul Național al Literaturii Române, Institutul Cultural Român și Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei și Dacin Sara, continuă marți, 13 octombrie 2020, de la ora 19.00, cu filmul „Un bulgăre de humă” (1989), în regia lui Nicolae Mărgineanu. Filmul spune povestea lui Ion Creangă, care a reușit să impresioneze generații întregi cu scrierile sale. Mihai Eminescu a fost cel care l-a convins de faptul că deține un talent deosebit. În distribuție: Marcel Iureș, Adrian Pintea, Carmen Tănase, Maria Ploae, Dorel Vişan, Emilia Dobrin, Tudorel Filimon, Ștefan Velniciuc, Ovidiu Schumacher, Ilie Gâlea, Ovidiu Ghiniță, Dionisie Vitcu, Teofil Vâlcu, Ion Pavlescu. „Am stat mult timp la Iaşi împreună, eu și Adrian Pintea, cât am filmat. Atunci l-am cunoscut în străfundurile lui actoriceşti, pentru că se străduia şi muncea să descopere cât mai multe elemente care să reconstituie un destin atât de puternic ca al lui Eminescu şi amândoi ne zbăteam să găsim idei prin care spectatorul să-i recunoască pe Creangă şi pe Eminescu aşa cum ei au intrat în conştiinţa publicului. E complicat să joci asemenea personaje. El a fost cel mai potrivit actor pentru Eminescu, avea şi o asemănare şi o zbatere interioară”, mărturisea într-un interviu actorul Dorel Vişan.

Miercuri, 14 octombrie 2020, de la ora 19.00, Marian Țuțui va prezenta cel din urmă film al proiectului „Cineliteratura”, respectiv „Cel mai iubit dintre pământeni” (1993), în regia lui Șerban Marinescu. În distribuție: Ștefan Iordache, Gheorghe Dinică, Dorel Vișan, Maia Morgenstern, Tora Vasilescu, Mircea Albulescu, Valentin Uritescu, Victor Rebengiuc, George Constantin, Mariana Mihuț, Ileana Predescu, Mitică Popescu, Ion Fiscuteanu, Colea Răutu. Romanul Iui Marin Preda este o cronică a unei conștiințe surprinse într-o epocă în care regimul totalitar secționa brutal numeroase destine. „Fără îndoială, distribuția rămâne punctul forte al filmului. Ștefan lordache, deplin stăpân pe gestul firesc, intonația potrivită și reacția normală, este un Petrini ușor ieșit din datele cronologice, dar expresiv într-o durere care evoluează spre blazare elaborată. Gheorghe Dinică se dovedește un artizan dotat cu minuție, cu simț al măsurii, pentru a reliefa portretul unei abjecte figuri de anchetator. George Constantin conferă masivitate și consistență generalului obtuz și brutal, Dorel Vișan, deși marcat de roluri anterioare, își depășește propria tentație spre cabotinism, Mircea Albulescu rămâne un credibil osândit, dominat de obsesii puțin ortodoxe, iar Mitică Popescu marchează cu umor condiția definitorie a securistului handicapat de realitățile în care evoluează”, scria Călin Stănculescu în România liberă, la 14 mai 1993.

Proiecțiile se desfășoară în conformitate cu regulile impuse de prevenirea răspândirii și contaminării cu Covid-19. Intrarea este liberă, participarea se face în baza unei rezervări la numărul 0748 057 192 sau pe e-mail la programe@mnlr.ro.

În fiecare marți și miercuri, Grădina MNLR (din Strada Nicolae Crețulescu nr. 8) a găzduit proiecții de filme menite să readucă în atenţia publicului ecranizările unor texte de referinţă din literatura română, prezentate de importanți critici de specialitate.