„O călătorie culturală românească în prag de Centenar”, editorial semnat de Liliana Ţuroiu în presa portugheză

25 September 2018
Etichete Editorial Liliana turoiu Institutul cultural roman Icr Diario de noticias

Cotidianul de limbă portugheză „Díario de Noticías” a publicat, în numărul din 22 septembrie, editorialul O călătorie culturală românească în prag de Centenar, semnat de doamna Liliana Țuroiu, președintele Institutului Cultural Român.

Președintele Institutului Cultural Român, doamna Liliana Țuroiu, a deschis, pe 19 septembrie 2018, la Lisabona, expoziția pictorului Horea Paștina „Ascult și privesc”.

În cadrul vizitei de lucru de la Lisabona, președintele Institutului Cutural Român a participat la sediul Ministerului Științei, Tehnologiei și Învățământului Superior, la ceremonia de semnare aprotocolului de colaborare între Consiliul Național al Rectorilor din România și CRUP (Conselho de Reitores das Universidades Portuguesas) și la conferința susținută de ASR Principele Radu al României, intitulată „Coroana şi România Modernă”, în cursul căreia celor prezenţi le-au fost evocate rolul decisiv al Coroanei şi al Casei Regale în fondarea României moderne şi în evoluţia remarcabilă a ţării noastre între 1866 (momentul sosirii Regelui Carol pe pământ românesc) şi până astăzi. Delegația română a vizitat, de asemenea, expoziția „Sacrificiu”, a sculptorului Mircea Roman, găzduită de Mânăstirea Batalha.

***

Liliana Țuroiu, președintele Institutului Cultural Român - O călătorie culturală românească în prag de Centenar

Un filozof al limbajului observa că, odată ce un om învață o limbă, nu mai poate auzi cum sună ea pentru o persoană care n-o vorbește. Nu mai putem percepe, altfel spus, muzicalitatea pură a silabelor odată ce percepem înțelesul frazelor. Ceva asemănător se întâmplă, pesemne, și atunci cănd ne apropiem de o altă cultură: pe măsură ce ne familiarizăm cu ea, exotismul resimțit la primul contact se disipează. Este un preț mic, însă, având în vedere câștigul: însuși sensul din spatele sunetelor articulate. Desigur că, în practică, lucrurile nu sunt atât de „clear cut“. Pe tărâm lingvistic, există familii de limbi (cum e, de pildă, cea romanică, căreia îi aparțin portugheza și româna) mutual inteligibile măcar parțial. Intonația, mimica pot, de asemenea, transcende semantic idiomurile. Așa cum, în sfera mai largă a culturii, există teritorii și tradiții cu valori împărtășite, Europa fiind cel mai bun exemplu în acest sens.

Fie că au loc între spații deja apropiate, fie că apropie una de alta lumi îndepărtate, contactele și cunoașterea reciprocă înseamnă mai mult decât un prilej de delectare, uimire sau acumulare de informații: ele sunt un pas esențial pe calea imperativului delfic al cunoașterii de sine. Făcându-ne auziți și auzindu-ne între noi, ne auzim mai bine, lăuntric, pe noi înșine.

Acest crez fundamentează strategia Institutului Cultural Român, instituție chemată să promoveze în lumea largă valorile culturale legate de spațiul românesc – misiune similară celei pe care o au institute precum Camões, Cervantes sau Goethe, inter alia, pentru culturile pe care le reprezintă. A comunica transfrontalier, a ieși în afară constituie, din această perspectivă, o încununare, un mod de a exista pe deplin, și nu o excepție în cadrul unui organism altfel autosuficient.

Identitatea noastră în context european nu se definește într-o splendidă izolare, ci se nutrește din proximitățile sale europene.

Diplomația culturală – principala misiune a Institutului Cultural Român în contextul noilor realități europene - presupune promovarea în luminile rampei și crearea unui sentiment de încredere, de respect, pentru un public larg.

Mari artiști ai lumii, precum Joana Vasconcelos, sau, mai recent, Stefano Bollani, curatori prestigioși și directori de muzee celebre ne-au fost oaspeți în România, răspunzând invitației noastre de a da interpretările lor artistice unor opere tradiționale românești.

Împletirea tradițiilor cu modernitatea, pe tărâmul industriilor creative, face parte din diplomația culturală pe care o desfășurăm zilnic în 18 țări ale lumii de pe trei continente, inclusiv în România. Industriile creative sunt un motor de creștere și de cooperare culturală, iar creativitatea este resursa pe baza căreia omenirea se va dezvolta pe mai departe.

România se numără printre statele europene care își marchează, în acest an, Centenarul. Sfârșitul Primului Război Mondial ne-a adus, după strădanii și sacrificii, Marea Unire a tuturor provinciilor majoritar locuite de români cu Regatul României. Cei interesați de contextul acestui act au acum acces la o lucrare de referință editată și tradusă de ICR în mai multe limbi: Istoria Transilvaniei, semnată de Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, și de istoricul Ioan Bolovan. Bilanțul acestor 100 de ani ai României cuprinde suișuri și coborâșuri, momente luminoase, dar și destule umbre. Acum, în pragul unui alt an aniversar – se împlinesc, în 2019, treizeci de ani de la prăbușirea regimului totalitar comunist – suntem, dincolo de toate problemele inerente prezentului, ceea ce generații de dinaintea noastră visau să fim: o țară democratică, deschisă spre lume, parte a unei Europe unite.

Ne dorim să înfățișăm o imagine pe măsura acestei șanse istorice. Cu nume-reper, precum Constantin Brâncuși, ale cărui sculpturi nu încetează să ne uimească, sau George Enescu, definitoriu pentru modernismul muzical, dar și cu artiști emergenți, ilustrativi pentru cultura dinamică din România zilelor noastre. Cu artiști, cu personalități academice, dar și cu mari campioni olimpici precum canotorul Ivan Patzaichin, conducător, în acestă lună septembrie, al unei „Regate a Marii Unirii - Flotila România Centenar” pe Tamisa. Mai mult, așadar, decât o bifare festivistă a unei date de pe o pagină de calendar, năzuim să oferim o perspectivă sinceră și vie asupra unui veac în care, printre bucurii și suferințe, deznădejdi și speranțe renăscute, s-au ivit și au pornit, de pe tărâm românesc, creații relevante pentru umanitate și performanțe memorabile. Ne dorim o apropiere și mai mare de spațiul cultural portughez, în care suntem bine reprezentați de Instituto Cultural Romeno, prin intermediul căruia – și beneficiind de o apropiată colaborare cu Ambasada României în Portugalia - prezentăm publicului portughez cultura română. Astfel, am fost prezenți în acest an la Muzeul Național de Arheologie din Lisabona cu expoziția ”Aurul Antic. De la Marea Neagră la Oceanul Atlantic”, dar și în catedrale portugheze, cu o serie de concerte de muzică clasică românească susținute de mari muzicieni români precum violoncelistul Marin Cazacu. Am invitat în Portugalia artiști români de renume internațional: Tudor Banuș, cu o expoziție retrospectivă de autor, MihaiȚopescu, care recent a expus la Lisabona un ”Manifest” creativ pentru protejarea naturii, Ștefan Radu Crețu, a cărui lucrare inedită „Zbor” poate fi admirată până la finalul acestui an în centrul orașului Cascais, sculptorul Mircea Roman, a cărui expoziție „Sacrificiu” este deschisă publicului până la 28 octombrie 2018 la Mânăstirea Batalha, ori Horea Paștina, artistul a cărui expoziție e vernisată în aceste zile la galeria de artă a ICR Lisabona.

Această desfăşurare de forţe a fost precedată, în anul 2017, de celebrarea a 100 de ani de relaţii diplomatice între Portugalia şi România, prilej cu care reprezentanţa Institutului Cultural Român de la Lisabona a promovat un program special de 12 evenimente, reprezentând 12 capitole ale creativităţii româneşti. Evenimente precum ciclul „Um seculo de cinema romeno” organizat impreună cu Cinemateca Portugheză, expoziţia „Portuguese Storylines” a pictorului Gheorghe Fikl la Palácio Nacional da Ajuda, concertul Cvartetului Ad Libitum la Festivalului Internaţional de Muzică de la Marvão sau piesa de teatru „Oameni obişnuiţi” prezentată de Gianina Cărbunaru şi Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu la Festivalul de Teatru de la Almada, au fost cartea de vizită cu care sora latină din orient s-a prezentat publicului lusitan.

Obiectivul de apropiere al celor două naţiuni asumat de Institutul Cultural Român are în vedere și promovarea unor artiști portughezi în ţara noastră. În cadrul acestui proiect am organizat prima vizită a artistei Joana Vasconcelos în țara noastră, care s-a desfășurat în cadrul unui program de mobilitate inițiat de ICR în contextul împlinirii, mai sus amintite, a 100 de ani de relații diplomatice între România și Portugalia.

Activitatea ICR înseamnă promovarea culturii și civilizației noastre atât în țările unde avem 18 reprezentanțe pe trei continente, cât și în alte state și continente, acolo unde Institutul, prin direcțiile de specialitate din cadrul ICR, derulează - adesea în cooperare cu ambasadele noastre - și proiecte în zone neacoperite de rețeaua de reprezentanțe. Ne implicăm și în proiecte și evenimente de anvergură, cu relevanță internațională, desfășurate în țară și, totodată, ne adresăm comunităților românești din afara granițelor. Nu există o rutină. Avem provocări diferite de la o săptămână la alta, de la o zi la alta, printre care se numără și aceea de a face față, aproape simultan, pregătirii, coordonării și participării în cadrul a patru programe de anvergură internațională, de mare impact pentru România. Mă refer aici, în afară de Centenarul, despre care am vorbit, la pregătirea preluării, de România, a Președinției Consiliului Uniunii Europene pentru prima jumătate a anului 2019, la Sezonul România-Franța și la Festivalul Internațional de Arte EUROPALIA, unde România este țară invitată în 2019. Din partea României, ICR este responsabilul de organizarea acestui mare festival, care are loc o dată la doi ani în Belgia și în țările din jurul acesteia.

Festivalul, care a debutat în 1969 și are un caracter multidisciplinar, se distinge prin manifestări culturale și artistice de înalt nivel, reflectând atât trecutul țării invitate, cât și vitalitatea creației contemporane. Deși pregătirea unui asemenea festival este o provocare uriașă pentru Institut, suntem încurajați de faptul că partenerii noștri belgieni, prezenți aproape săptămânal la București, la fel cum și echipa noastră este prezentă des la Bruxelles, sunt foarte mulțumiți de modul în care evoluează pregătirile. Nu demult, Managerul General al EUROPALIA International, dl Koen Clement, declara că pregătirile Festivalului Europalia România se derulează foarte bine și într-un ritm accelerat. „Ediția cu România din 2019 nu doar că marchează cea de-a cincizecea aniversare, dar are toate datele să fie un festival grandios. Suntem foarte încântați de oportunitatea de a lucra direct cu ICR și echipa română, deoarece demonstrează profesionalism, dedicare și, probabil cea mai importantă calitate, un entuziasm autentic“, remarca, după o întâlnire între cele două echipe, dl Koen Clement. https://www.dn.pt/opiniao/opiniao-dn/convidados/interior/viagem-cultural-romena-em-vespera-de-centenario-9891514.html