ISTANBUL. Reconstituirea coregrafică a unei personalități care a revoluționat codurile dansului: Lizica Codreanu

Proiectul video „Lizica Codreanu – o reconstituire”, producție 2020 a Centrului Național al Dansului București, va fi prezentat de Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir”de la Istanbul, în perioada 4-7 august 2020, pe pagina de Facebook, în seria de acțiuni culturale de promovare în spațiul turc a unor personalități românești sau de origine română.

Lizica Codreanu (1901, București – 1993, Louveciennes), dansatoare și coregrafă de origine română, apropiată a grupurilor de avangardă din Paris, a revoluţionat într-o carieră fulgerătoare codurile dansului de la începutul secolului XX.

În 1922, sculptorul Constantin Brâncuși a confecționat un costum de dans pentru Lizica Codreanu, a pus gymnopediile lui Erik Satie la picup și a invitat-o pe aceasta să creeze un dans în atelierul său, printre sculpturi. Toată acțiunea a fost documentată de Brâncuși cu ajutorul unui aparat Thornton Pickard cu burduf și cremalieră, rezultând un număr de șapte imagini.

În 1995, regizorul Cornel Mihalache, cu ajutorul Getei Solomon, reconstituia costumul Lizicăi Codreanu după imaginile realizate în 1922. Ulterior, regizorul îi propune coregrafei Vava Ștefănescu un reenactment aparent imposibil: să refacă dansul din atelierul sculptorului pe muzica lui Satie. Dansul reconstruit, filmat la Poarta Sărutului, face parte din filmul documentar dedicat lui Brâncuși.

În 2014, Vava Ștefănescu propune elevilor de la Liceul de coregrafie din București provocarea de a recompune dansul Lizicăi Codreanu pornind de la filmarea ei din 1995, de la cele 7 fotografii de arhivă și de la volumul Lizica Codreano. Une danseuse roumaine dans l'avant-garde parisienne, cea mai cuprinzătoare monografie dedicată dansatoarei de origine română, semnată de cercetătoarea Doina Lemny, apărută la Paris în 2011. Costumele au fost recreate special pentru fiecare dansatoare în parte de Cristi Marin, fiind realizate manual. Spectacolul a avut loc pe scena Centrului Național al Dansului București, în anul 2014, iar de atunci este invitat special în foarte multe contexte onorante și prestigioase.

Centrul Național al Dansului București (CNDB), producătorul acestui material video, este o structură unică între toate instituțiile de spectacol aflate în subordinea Ministerului Culturii și Identității Naționale din România. Înființat pentru a spriji sectorul independent, CNDB este singura instituție publică de profil din Europa de Est, având ca misiune esențială dezvoltarea culturii coregrafice în România și în străinătate.

***

Lizica Codreanu se înscrie la Școala de Bele-Arte din București în anul 1918, debutând în același an în cadrul programului primului ceai artistic al Societății „Prietenii orbilor” la Teatrul Carol cel Mare din București, alături de Ion Manu, Maria Filotti și Petre Sturdza. După câteva reprezentații individuale în București (Dansuri de caracter, Dansul primăverii și Divertisment rococo, 9 martie 1919, Teatrul Eforia), Lizica Codreanu pleacă la Paris, iar din 1921 dezvoltă o activitate coregrafică din ce în ce mai susținută. Compozitorul Florent Schmitt o recomandă Idei Rubinstein pentru spectacole, frecventează cursurile Bronislavei Nijinska, apropiindu-se tot mai mult de principalele grupuri de avangardă: Albatros, dadaiștii și suprarealiștii, Tchérez ș.a. În 1926 debutează în film, interpretând rolul lui Pierot Fulgerul în pelicula Le P’tit Parigot regizată de René le Somptier. În același an se căsătorește cu Jean Fontenoy, cunoscut jurnalist pentru agenția Havas, alături de care călătorește intens până în a doua jumătate a anilor ’30, când revine la Paris de la Shanghai, divorțează și deschide un centru de hatha-yoga, adaptând învățătura orientală și hindusă la propriile cercetări despre corp. În 1971, după o ultimă călătorie la București, își încheie activitatea de psiho-somaticiană, timp în care îi avuse ca pacienți, între mulți alții, pe Eugène Ionescu sau Coco Chanel. Se stinge din viață în 1993, la Louveciennes, în vârstă de 93 de ani.