- 6 August 2019
- Etichete Ioana grigorescu Arhitectura Arh ioana grigorescu Icr varsovia Uniunea arhitectilor din Romania
O expoziție dedicată operei arhitectei Ioana Grigorescu va fi deschisă, în perioada 8 august – 7 septembrie 2019, la Centrul
Internațional pentru Cultură de la Cracovia. Evenimentul este organizat de Institutul
Cultural Român de la Varșovia împreună cu Uniunea Arhitecţilor din România.
Expoziţia cuprinde un material ilustrativ bogat, majoritatea lucrărilor provenind din arhiva UAR, înfățișând concludent cariera de arhitect şi restaurator a Ioanei Grigorescu, dar mai ales valoarea de excepţie a realizărilor sale, inclusiv a celor artistice. La vernisajul din data de 8 august vor lua cuvântul arh. Ileana Tureanu, președintele Uniunii Arhitecţilor din România, și prof. univ. dr. arh. Dragoș Ciolacu.
Prin cariera sa, Ioana Grigorescu şi-a înscris numele cu majuscule în galeria arhitecţilor de prestigiu din perioada postbelică, care, mai ales prin realizările lor din anii 1950-1970, au contribuit hotărâtor la afirmarea unui vârf, greu de egalat, al protejării, conservării şi restaurării monumentelor istorice din România. În acest sens, trebuie subliniat că, prin valoarea lor, operele Ioanei Grigorescu de restaurare a monumentelor istorice se înscriu în patrimoniul internaţional, fapt confirmat în anul 1993 şi de includerea pe lista UNESCO a unora dintre monumentele la a căror restaurare arhitecta a avut contribuţii importante (mănăstirile Humor, Voroneţ, Suceviţa).
Ioana Grigorescu (4 martie 1915-13 noiembrie 2006) a absolvit în 1941 Facultatea de Arhitectură, iar în 1947 a obţinut diploma de arhitect cu calificativul „magna cum laudae” acordat pentru un proiect având ca temă o şcoală de arhitectură şi urbanism, realizată într-un registru modern, de avangardă la vremea respectivă. Din 1955 se dedică activităţii de conservare şi restaurare a monumentelor istorice, afirmându-se în scurtă vreme ca una dintre personalităţile prestigioase din domeniu, reuşind cu rafinament artistic şi abilitate profesională să îmbine tradiţia cu modernitatea.
Prin proiectele de restaurare pe care le-a elaborat şi a căror execuţie a urmărit-o consecvent în deceniul 1960-1970, arh. Ioana Grigorescu a reuşit să redea strălucirea iniţială mai multor monumente istorice de prim rang, cu precădere din Bucovina. În acest sens, trebuie menţionate ansamblurile mănăstireşti de la Dragomirna şi Suceviţa, ale căror soluţii de restaurare aplicate de Ioana Grigorescu sunt apreciate ca fiind capodopere ale carierei sale. Alături de acestea se înscriu şi lucrările de restaurare concepute pentru mănăstirile Humor (biserica şi Turnul Vasile Lupu), Putna (biserica, Turnul Tezaur), Voroneţ (biserica şi casa custodelui), trei turnuri la Mănăstirea Slatina, turnurile clopotniţă şi Turnul Mitrofanei, precum și chiliile la Mănăstirea Secu, Casa Dosoftei din Iaşi ş.a. O lucrare tot de referinţă, dar mai puţin cunoscută, este incinta de chilii de la Mănăstirea Dealu de lângă Târgovişte.
Arhitectă de formaţie profund modernă, manifestată consecvent indiferent de programul abordat, Ioana Grigorescu a reuşit să îmbine cu talent, dar şi mult curaj, elementele constructive originare cu completări sau/şi adaosuri tratate într-un registru modern susţinut consecvent.
În totală opoziţie cu restaurările şi reconstruirile „în stil” ale monumentelor sau ale unor părţi ale acestora, ea a fost adepta diferenţierii clare a etapelor de construcţie şi intervenţie, evidenţiind părţile vechi de cele noi, reconstruite sau adăugate. În acest sens a încercat să evite, acolo unde nu existau date sigure, reconstrucţia bazată numai pe elemente analoge.
În linii mari, concepţia de restaurare susţinută de Ioana Grigorescu stă sub semnul sincerităţii şi autenticităţii, fiind definită de ea ca „... asemănătoare reîntregirii unui vas de lut cu un alt material contrastant [şi pe care] privindu-l, eşti mulţumit să ştii care anume porţiune este cu adevărat originală şi care a fost completată. Astfel, cercetătorul viitor sau vizitatorul devine implicit un spectator activ, un critic al restaurării, îşi dă seama atât de starea monumentului la începutul lucrării, cât şi de justeţea sau eventualele greşeli ale reconstruirii...”.
Remarcabilele calităţi de arhitect şi restaurator ale arh. Ioana Grigorescu au fost completate fericit cu cele de artist plastic, de la cea de grafician și ilustrator de carte până la cea de scenograf sau creator de costume teatrale.
Expoziția de la Cracovia a fost pregătită de o echipă a Uniunii Arhitecţilor din România-UAR, formată din: curator – președinte arh. Ileana Tureanu, coordonator/ autor texte – arh. Alexandru Panaitescu, cercetator arhivă – arh. Rodica Panaitescu, concept grafic – arh. Ioana Alexe, suport tehnic, documentare fotografică – Răzvan Hatea.
