Dezbateri literare și sesiuni de autografe cu autori români și străini au animat standul României la Festival du Livre de Paris

Dezbateri și sesiuni de autografe cu invitați din România și Republica Moldova, dar și două evenimente dedicate benzii desenate, au fost dedicate literaturii române la Festivalul Cărții de la Paris, desfășurat anul acesta la Grand Palais Ephémère, în perioada 22-24 aprilie. Sub sloganul „La Roumanie littéraire – au cœur de l’Europe”, standul României a prezentat publicului, timp de trei zile, titluri reprezentative ale unor autori din țara noastră și din Republica Moldova, fiind vizitat de E.S. Luca Niculescu, ambasadorul României în Franța, E.S. Corina Călugăru, ambasadorul Republicii Moldova în Franța, Liviu Jicman, președintele Institutului Cultural Român, și Sorina Stefarta, consilier al Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu. Participarea României la Festival du Livre a fost organizată de Institutul Cultural Român, prin Centrul Național al Cărții și ICR Paris, în parteneriat cu Ministerul Culturii din România și cu Ministerul Culturii din Republica Moldova, cu sprijinul Ambasadei României și al Ambasadei Republicii Moldova de la Paris.

Deschiderea oficială a Festival du Livre de Paris 2022 a avut loc joi, 21 aprilie, în prezența E.S. Luca Niculescu, ambasadorul României în Franța, și a mai multor autori și traducători, printre care îi amintim pe Adina Rosetti, Matéi Vișniec, Florina Ilis, Laure Hinckel, Florica Courriol și Jean-Louis Courriol.

„România are un stand aerisit, cu multe traduceri în franceză și volume expuse în română (potrivit noului regulament al manifestării, doar cărțile în franceză pot fi vândute la Festival). Grație muncii colegelor de la Institut Culturel Roumain de Paris, găsim ficțiune, eseuri, poezie, istorie, bandă desenată etc. Există și un catalog frumos imprimat în care regăsim traduceri – extrase din scriitori români. Iar aici, lângă Tour Eiffel, timp de trei zile, vor fi prezenți autori și traducători. M-am bucurat în seara asta să îi întâlnesc pe Adina Rosetti, Matei Vișniec, Florina Ilis, Laure Hinckel, Florica Courriol și Jean-Louis Courriol. Alți autori urmează să sosească, zilele următoare”, a apreciat E.S. Luca Niculescu, ambasadorul României în Franța.

În prima zi de Festival, standul României a găzduit un matineu de poezie românească despre culegerea de poeme „Le blues roumain, vol. I și II”, un patchwork inedit de poeți și poeme incluzând poeziile traduse de Radu Bata, dar și „Éloge du sommeil” / „Lauda somnului” de Lucian Blaga în traducerea lui Jean Poncet, „La Nageuse Désossée”, cel mai recent volum al Lindei Maria Baros și poeme de Emilian Galaicu-Păun, publicate în revista „La Traductière”. Dialogul a fost urmat de o lectură a poemelor, la care au participat toți cei patru invitați.

În cea de-a doua parte a primei zile, a avut loc o masă rotundă despre traducere în viața unei opere literare, moderată de scriitoarea Iulia Badea Gueritée, care i-a reunit pe traducătorii Jean-Louis Courriol, Laure Hinckel, Jean Poncet și Emilian Galaicu-Păun. „A traduce înseamnă să trezești la viață în textul original, textul limbii în care traduci”, a spus Jean Poncet, vorbind mai ales despre felul în care se constituie, prin traducere, „literatura mondială în centrul căreia se află traducătorul”. „Noi, traducătorii, suntem scriitori într-o altă limbă”, a mărturisit Laure Hinckel, în vreme ce Emilian Galaicu Păun a vorbit despre propria poezie ca zonă în care se intersectau deja, când a început prima sa traducere, mai multe limbi străine pe care încerca să le armonizeze. Pentru Jean-Louis Courriol, traducerea e o chestiune de context și orizont de așteptare, iar traducerea clasicilor o problemă esențială în viața unei literaturi.

Sâmbătă, 23 aprilie, la standul României, a avut loc o întâlnire cu dramaturgul Matei Vișniec, în care scriitorul a vorbit nu doar despre cărțile sale, dar și despre piesele de teatru ale unor tineri scriitori ucraineni, precum Neda Nejdana, autoarea apreciatei piese „Maidan Inferno”. În finalul prezentării, Matei Vișniec l-a provocat pe președintele ICR, Liviu Jicman, proaspăt sosit la Paris de la Bienala de la Veneția, la o discuție aplicată despre investiția necesară în cultură după perioada pandemiei, despre strategia ICR în următorii ani și mai ales despre colaborarea cu traducătorii din limba română în diverse alte spații culturale. Președintele ICR i-a asigurat pe scriitorii și traducătorii francezi prezenți în public de totala sa deschidere și de un sprijin asumat în perioada următoare.

Matei Vișniec s-a alăturat apoi romancierilor Florina Ilis și Oleg Serebrian la masa rotundă cu tema „Rolul scriitorului în cetate: adevăr și propagandă”, moderată de jurnalistul francez Hubert Artus, la Café Raconter (Grand Palais Éphémère). Adevărul Florinei Ilis din perioada comunismului a fost adevărul propriei familii și a felului în care această familie a putut scăpa din schemele impuse de ideologie. „Angajarea mea e literatura”, a conchis scriitoarea.

Matei Vișniec a vorbit despre adevărul scriitoricesc „într-o cetate ocupată” și despre rolul asumat de literatură, acela al criticii sociale al istoriei, al sociologiei. „Literatura codată a fost o armă a scriitorului împotriva spălării creierelor”, a mai spus Matei Vișniec, explicând diferența esențială de receptare între roman și teatru în timpul comunismului.

„Adevărul există!”, așa și-a început scriitorul Oleg Serebrian intervenția, referindu-se mai degrabă la diferențele „de ferocitate” între dictaturile din România și URSS. „În Rusia de azi, marii scriitori sunt opozanți, se opun războiului din Ucraina. În perioada nazistă, marii scriitori erau majoritatea alături de Hitler. (…) Azi intelectualul trebuie să se implice, trebuie să joace un rol în întreaga Europă, nu doar în Europa de Est, pentru a salva democrația care e în pericol peste tot în Europa, nu doar în est”, a concluzionat scriitorul.

A doua zi de festival s-a încheiat cu dezbaterea „Ce mai rămâne din iubirile noastre? Vestigii arheologice ale sentimentului erotic”, în cadrul căreia Cătălin Pavel, scriitor și arheolog, a discutat despre cartea sa cea mai recentă, „Archéologie de l'amour. De Neandertal au Taj Mahal” (l'Aube, 2022), alături de Anca Dan, istoric și arheolog, și Jean-Louis Courriol, traducătorul cărții. Întâlnirea a fost moderată de Aurélie Julia, jurnalistă la Revue de Deux Mondes.

Pe 24 aprilie, scriitoarele Adina Rosetti, Victoria Pătrașcu și Laura Grünberg, coautoare, alături de Iulia Iordan și Cristina Andone, ale volumului „Les Désobéissantes” / „Nesupusele” (trad. Sidonie Mézaize Milon și Oana Calen, Belleville éditions 2021), au discutat despre formele libertății interioare ca forme asumate ale destinelor proprii. Moderatoarea întâlnirii a fost traducătoarea Florica Courriol. Adina Rosetti a vorbit despre „Caravana Nesupuselor”, un proiect de întâlnire a diferitelor „nesupuse” din întreaga țară. „Un proiect educativ, feminist într-un sens recuperator, inclusiv și intersecțional, care aduce în prim-plan femei invizibile, care sunt totuși de succes”, a definit Laura Grünberg miza „Nesupuselor”. În completare, Victoria Pătrașcu, a declarat: „E o nesupunere multidimensională: a vieții în contexte în care femeile nu sunt bine valorizate”.

Următoarea întâlnire la Salon du Livre de Paris 2022 găzduită de standul țării noastre a fost una polono-română. Scriitoarele Martyna Bunda, Barbara Klicka, Florina Ilis și Alina Nelega au vorbit despre „Imagine și răsfrângerea ei în oglindă”, într-un dialog moderat de scriitoarea româno-canadiană Felicia Mihali, directoarea editurii Hastag din Montreal.

Dumitru Crudu și Alina Nelega, scriitori traduși în 2021 în Franța, au fost protagoniștii dezbaterii „A scrie istoria? Romancierii și întâlnirea lor cu realitatea”, moderată tot de traducătoarea Florica Courriol. Alina Nelega a vorbit despre experiența de profesoară la Facultatea de Teatru din Târgu Mureș. Pentru Dumitru Crudu, momentul receptării schimbă destinul unei cărți. „Războiul din Ucraina demonstrează că prozele mele sunt cu totul realiste”, a declarat scriitorul de la Chișinău. „Când am scris cartea, totul era o utopie. Acum ea e cu totul realistă. Cruzimea rusă e aici și nu e exclus ca ea să se manifeste și în Republica Moldova în curând”, a mai spus Dumitru Crudu.

Programul a inclus și două evenimente dedicate benzii desenate: un atelier de desene și de ilustrații pentru copii cu vârste începând de la 8 ani, propus de Ileana Surducan și „România uimitoare. Prezentare a noii BD franco-române”, o întâlnire cu Patrice Reytier, Romain Dutter, Julien Bouquet și Ileana Surducan, moderată de Mircea Arapu.

Standul României a găzduit, de asemenea, sesiuni de autografe la care au fost prezenți Radu Bata, Jean Poncet, Linda Maria Baros, Emilian Galaicu-Păun, David Chapon, Matei Vișniec, Oleg Serebrian, Florina Ilis, Georges Banu, Cătălin Pavel, Gabriel Badea-Păun, Dumitru Crudu, Alina Nelega.

©Alexander Varlamov