- 21 February 2017
- Tags ICR Stîrcea Hermeneutica Lansare
Marți, 21 februarie 2017, de la ora 18.30, la Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru nr 38, București) a avut loc lansarea volumului Tratat de hermeneutică a sculpturii abstracte de Matei Stîrcea-Crăciun, publicat la Editura „Brâncuși" din Târgu Jiu, cu sprijinul Editurii Institutului Cultural Român.
Seara a fost deschisă de președintele Institutului Cultural Român, Radu Boroianu, care a vorbit despre importanța publicării volumului:
„Acest tratat de hermeneutică este foarte provocator. Eu cred că schimbarea fundamentală a felului de ne uita către Brâncuși pe care o propune Stîrcea-Crăciun trebuie să fie stârnitoare și trebuie să ne oblige a gândi. Putem să fim de acord în întregime, putem să fim de acord parțial, putem să fim adversarii domnului Stîrcea, dar acest tratat de hermeneutică nu te poate lăsa nepăsător. Eu cred că Brâncuși avea nevoie de această stârnire pentru că din mediile academice sau ale iubitorilor de artă, ale filozofilor sau esteticienilor până la nivelul maselor sunt încă etape multe de traversat."
Prezent la eveniment, consilierul prezidențial Sergiu Nistor a declarat că: „Tratatul domnului Stîrcea este o cărămidă la edificiul recunoașterii internaționale a operei brâncușiene".
La lansarea volumului au mai participat personalități din lumea academică și din lumea artei: academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici, academicianul Răzvan Theodorescu, profesorul Sorin Alexandrescu, directorul Centrului de Cercetări în Studiul Imaginii, pictorul Ștefan Câlția și Doru Strâmbulescu, directorul Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși" din Târgu-Jiu.
„Motivația unei explorări intensive a sculpturii brâncușiene privește șansa gestionării curentului artistic, probabil cel mai important din arta veacului XX, cât și șansa de a beneficia de o revoluție a umanismului propusă de viziunea hylesică (hyle, gr., materie), altfel spus de simbolizarea prin materii.
Brâncuşi inițiază un limbaj sculptural nou, cu două determinări distincte faţă de arta academică de secol XIX de care se detaşează. Este o artă al cărei principal principiu de codificare sau de discurs este materia, nu forma. Sculptura pentru el este, în principal, limbaj al materiei, nu limbaj al formei. Vorbim de o nouă definiție a sculpturii adaptată imperativelor modernismului. Pe de altă parte Brâncuși pledează pentru o centrare a artei pe mesajul etic, nu pe mesajul estetic.
Ne exprimăm speranţa că transparentizarea demersului critic va facilita, la capătul unui sfert de veac de așteptare, declanşarea un dialog academic consistent cu principalii beneficiari de drept ai cercetării prezente: Secţia de Artă, Arhitectură, Audiovizual şi Secţia de Filosofie ale Academiei Române, Institutul de Istoria Artei George Oprescu, Universitatea Naţională de Artă, Muzeul Naţional de Artă, Muzeu Naţional de Artă Contemporană, Colegiul Noua Europă, Uniunea artiștilor Plastici, Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, universitățile de artă și muzeele de artă din țară etc. Mulţumesc acestor foruri de cultură pentru bunăvoinţa de a acorda o privire proaspătă unei explorări menite să consolideze statutul instituţiei artei în lumea contemporană. Mulțumesc anticipat celor ce o vor face.", a declarat Matei Stîrcea-Crăciun
