Expoziţia „Nu-mi lipseşte lumea artei. Oare eu îi lipsesc ei?", deschisă la sediul Institutului în perioada 27 august-18 noiembrie, a fost prezentată de principalul cotidian suedez Dagens Nyheter drept „o reîntoarcere mult aşteptată" a unui artist care „continuă să incomodeze şi să provoace". Expoziţia a fost recomandată şi de cotidianul Svenska Dagbladet, care a descris una dintre instalaţii drept „simplă, dar genială".
Un alt proiect de succes a fost concertul de tangouri al Oanei Cătălina Chiţu din 24 septembrie, organizat de ICR Stockholm împreună cu Teatrul Södra şi prezentat de Dagens Nyheter drept „o iniţiativă culturală importantă". Despre Bucharest Tango, trupa care a acompaniat-o pe Oana Cătălina Chiţu, Dagens Nyheter scrie că este „o orchestră de vis, de care ţi-ai dori să fii trezit dimineaţa cu serenade".
Artele spectacolului au fost reprezentate în acest început de toamnă şi de spectacolul de dans contemporan White Noise, al trupei The House of Bertha Collective, descris în presă drept „fascinant" (Svenska Dagbladet) şi „impresionant; interpretat cu acurateţe şi totodată cu consecvenţă de către patru dansatori desăvârşiţi" (Dagens Nyheter). Spectacolul a fost prezentat pe 10 şi 11 septembrie pe scena Teatrului de Dans Contemporan (Moderna Dansteatern) din Stockholm.
Cel mai remarcat program al lunii septembrie a fost însă participarea românească la Târgul de Carte de la Göteborg, participare care a avut ca punct de pornire apariţia în limba suedeză a unor titluri de Herta Müller şi Ioana Pârvulescu, precum şi a unei antologii de poezie românească contemporană. Ediţia din acest an a târgului a fost inaugurată chiar de către Herta Müller, cu un discurs scris special pentru această ocazie, despre scriitorii din statele totalitare care se luptă zilnic cu cenzura. Manifestul Hertei Müller a fost salutat unanim de presa suedeză şi caracterizat drept „demn de un laureat Nobel" (Svenska Dagbladet, Uppsala Nya Tidning ş.a.). Printre evenimentele la care a participat laureata Premiului Nobel se numără şi seminarul „Memoria nu trădează adevărul", care s-a bucurat de cea mai numeroasă prezenţă dintre toate programele târgului, cu peste 700 de spectatori.
Activitatea ICR Stockholm a primit aprecieri şi din partea altor publicaţii şi instituţii suedeze. În cel mai recent număr al revistei culturale suedeze Axess, scriitorul şi criticul literar Torbjörn Elensky publică un larg reportaj despre Institut şi despre directorul său, Dan Shafran. Autorul articolului declară că „n-ai cum sa nu fii entuziasmat de programul ambiţios al ICR Stockholm şi de contribuţia institutului la sporirea schimburilor culturale între Suedia şi România. (...) Ţări mari, cum ar fi Germania, Franţa, Spania şi Italia, au de decenii încoace institute bine consolidate la Stockholm, foarte importante pentru schimburile culturale, cu oferte culturale ce cuprind cursuri de limbă, proiecţii de filme, expoziţii de artă şi seminarii ambiţioase cu scriitori invitaţi. Cu toate acestea, România se remarcă printr-o activitate şi mai ambiţioasă şi printr-un networking sistematic." În aceiaşi termeni laudativi scrie şi cotidianul Kristianstadsbladet, care remarcă în ediţia sa din 22 august că „Institutul Cultural Român de la Stockholm a devenit, sub conducerea lui Dan Shafran, una dintre cele mai vitale scene culturale din oraş". Este şi părerea lui Ingemar Fasth, directorul Scenei Internaţionale a Scriitorilor din Stockholm, care a declarat în deschiderea programului cu Herta Müller din 27 septembrie că „se poate vorbi de o viaţă culturală a Stockholmului înainte şi după înfiinţarea Institutului Cultural Român".
