Marcarea Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului: „Transnistria – istorie și memorie”, 23 ianuarie 2019, sediul ICR Tel Aviv

Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, în colaborare cu Muzeul Yad Vashem, A.M.I.R. (Organizația Israelienilor Originari din România) și Fundația Tarbut Sighet, a organizat la sediu în data de 23 ianuarie 2019,  evenimentul multidisciplinar „Transnistria – istorie și memorie” despre istoria Holocaustului din România și, în particular, despre istoria deportărilor în Transnistria.

Evenimentul s-a desfășurat sub egida Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Programul evenimentului în limba ebraică, moderat de Martin Salamon, director al ICR Tel Aviv, a debutat cu o introducere susținută de reprezentantul A.M.I.R., Eyal Fabian, în care acesta a subliniat importanța contribuției evreilor români la înființarea și dezvoltarea Statului Israel și a apreciat ca fiind o misiune obligatorie transmiterea memoriei Holocaustului, deoarece „noi, membrii generațiilor urmatoare vom ridica un pod între trecut și viitor”. Fabian a explicat acest proces ca fiind un mecanism în care „ne reamintim de trecut însă, de fapt, aducem în discuție viitorul trecutului, de care depinde felul în care vom prezerva informația și memoriile existente”.

În cadrul conferinței sale, „Holocaustul din România – episodul istoric al deportărilor în Transnistria”, Dr. Alexander Avraham, cercetător în cadrul Muzeului Yad Vashem, a făcut o prezentare de ansamblu, cu ajutorul unor documente istorice și date științifice, a acestui moment tragic din istoria României. Transnistria se afla sub administrație civilă și militară română și era împărțită în 13 zone, existând 5 puncte de trecere a Nistrului prin care evreii erau deportați către ghetto-uri și lagăre. Printre documentele de arhivă prezentate s-a numărat și o propunere pe care, la finalul lunii noiembrie 1943, ministerul român de interne i-a prezentat-o lui Filderman - un program de repatriere a 58000 evrei supraviețuitori ai deportărilor din Transnistria”. Intervenția dr. Avraham a fost urmată de o serie îndelungată de întrebări și discuții din partea publicului, în rândul căruia s-au aflat și supraviețuitori din Transnistria.

Soprana Monica Schwartz, acompaniată de pianista Iolanda Schwartz, a susținut un program muzical intitulat „Memorie muzicală”, prin care au fost comemorate victimele Holocaustului în acordurile unor celebre cântece tematice, precum fragmente din coloana sonoră a filmelor „Lista lui Schindler” sau ”La vita e bella”, cântece israeliene precum ”Eli Eli”, ”There were nights” și ”Jerusalem of gold”.

În a doua parte a serii, sub titlul „Holocaustul în memoria supraviețuitorilor”, au avut loc prezentări de carte și vernisajul expoziției „Amintiri din copilărie”, semnată de Benno Friedel. Acesta, artist plastic și supraviețuitor al deportărilor în Transnistria, a vorbit despre artă ca mijloc de prezervare a mărturiei istorice și despre experiența și amintirile sale din Transnistria.

Peninah Zilberman, director al Fundației „Tarbut” din Sighet a prezentat volumul „Călătorie pe fluviul amintirilor” (2018, editura Hasefer) semnat de Dr. Felicia (Steigman) Carmelly, supraviețuitoare a deportărilor în Transnistria, iar Etgard Bittel, jurnalist, a introdus publicul în atmosfera și procesul de realizare al volumului „Ca să nu uiți” (2018, Editura Betapress), semnat de Rosine Mayan, supraviețuitoare de origine română a lagărului de exterminare de la Auschwitz.

Evenimentul s-a încheiat cu proiecția primei părți a filmului ”Beyond the Nistru” (2016, regia: Boris Maftsir), intitulată „Răzbunarea românilor”, care relatează, prin ochii supraviețuitorilor, ororile și experiența tragică din Transnistria.