Documentarul „Boxing with Myself” la Festivalul Internațional de Film Documentar DokuBaku din Azerbaidjan

Institutul Cultural Român prin Direcția Relații Internaționale sprijină participarea filmului românesc „Boxing with Myself”, semnat de regizoarea Andreiana Mihail și produs de Kinotopia, pentru participarea în competiția oficială a ediției din acest an a Festivalului Internațional de Film Documentar DokuBaku de la Baku, Azerbaidjan. Evenimentul va avea loc în perioada 1 – 7 octombrie 2024, fiind primul festival de film documentar independent din Azerbaidjan. În data de 5 octombrie 2024, va avea loc proiecția filmului în secțiunea de concurs pentru Cel mai bun lungmetraj documentar, urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri în prezența regizoarei Andreiana Mihail.

„Boxing with Myself” urmărește marile teme și idei din viața artistului Ion Grigorescu, unul dintre pionerii artei experimentale din România, dar și din Europa Centrală și de Est, lucrările sale făcând parte din colecțiile marilor muzee precum MoMa, Tate Modern Londra, Centre Pompidou, Paris, Muzeul de Artă Modernă de la Varșovia, Erste Collection, Arter, Istanbul și multe altele.

Scenele lungi sau poetice nu se potrivesc pentru că acesta nu este un laudatiolipsit de substanță, ci o narațiune sinceră și tranșantă a vieții reale a unui artist povestită de el însuși. Nu există nostalgie sau înfrumusețare la mijloc, este doar o anamneză purificatoare atât pentru public, cât și pentru realizatori. Fiecare își va pune întrebări cu privire la propria existență evanescentă, moralitate și spiritualitate. În cele din urmă, filmul interoghează amploarea posibilă a rememorării fără glorie a propriei noastre biografii. Documentarul este construit în așa fel încât ideile nu au nevoie de o examinare mai aprofundată: dialogul este în mare parte un monolog bazat pe echilibrul dintre implicarea totală și complicitate, dintre răbdarea generoasă și intervenția directă, dintre analiză și observația distantă.

Ion Grigorescu este văzut și ca un model estetic pentru o întreagă generație de artiști mai tineri precum Adrian Ghenie, Mircea Cantor sau Ciprian Mureșan.

Discutam din inimă și intens despre viața și munca unui artist aproape exclusiv atunci când viața lui se termină. Amânarea și ezitarea în a lăuda faptele contemporanilor noștri ne fac să pierdem trăsături importante ale vieții lor. ION GRIGORESCU are 75 de ani și mi-am dorit pur și simplu să-l filmez pentru a fi sincronizat cu ceea ce creează și ceea ce îl inspiră, pentru a-și putea documenta și arhiva ideile și viața personală și profesională. După ce am lucrat împreună cu ION timp de mai bine de 14 ani — ca galerist, curator și editor de carte — și acum am acționat ca regizor al documentarului a reprezentat o schimbare importantă a relației. Această poziție se dovedește a fi unică și privilegiată datorită apropierii, înțelegerii și expertizei pe care am reușit să o obțin în întreaga activitate a lui ION GRIGORESCU. Dar acum, artistul devine actor și model, este observat și urmărit într-un mod în care nu a mai fost niciodată. Imaginea lui publică se schimbă, perspectiva revine.” Andreiana Mihail

Andreiana Mihail a studiat filosofia și filosofia artei la Universitatea din București, este absolventă DEA (diplôme d'études approfondies) în Filosofia artei la Sorbona (Paris 1) și fondatoarea galeriei bucureștene omonime. Andreiana Mihail este un regizor cu o bogată experiență artistică. Experiența ei de muncă se întinde de la munca curatorială la cea a unui galerist. Lucrările ei au fost prezentate în unele dintre cele mai prestigioase publicații din lume, precum The New York Times (articol de Holland Cotter despre Frieze New York 2012), The Financial Times, London Times.

Ion Grigorescu și-a început activitatea la sfârșitul anilor 1960 într-un context în care politica României se deschidea către curentele din occident, la aproape toate palierele societății.A continuat în atmosfera sumbră, polițieneasca a anilor 1980, anii alunecării României pe panta declinului economic, social și cultural. După anii 1990 opera lui este reconsiderată și este inclusă în expoziții internaționale de anvergură. Arealul în care Ion Grigorescu își reprezintă gândurile este unul amplu prin lucrări de pictură, fotografie, body art, video-performance, pictura de biserici, jurnal. Este caracterizat deopotrivă de exhibiționism și introversie, experiment avangardist și spirit religios, natură ascetică și implicare socială.

În România poate fi încadrat alături de Ștefan Bertalan, Geta Brătescu, Paul Neagu, Ana Lupaș, artiștii din Grupul Sigma (Timișoara), Grupul de la Oradea- atelier 35, Alexandru Antik, Lia Perjovski, artiști cu un interes programatic pentru reprezentări ale corpului într-o dinamică de chestionare, de multe ori radicală, cu realitățile cu care se confruntă.